Categories
Mari duhovnici

Diferenta intre ecumenic si ecumenist

Ceea ce este cu adevărat frumos este în egală măsură și bun – spune înțelepciunea duhovnicească. Frumusețea și bunătatea lui Dumnezeu ne descoperă deplin adevărul Său veșnic și neschimbat. Acest adevăr revelat de Dumnezeu, din iubire pentru toți oamenii, se numește Ortodoxie.

Ortodoxia este modalitatea corectă de cunoaștere și de trăire a omului cu Dumnezeu.

Omul a fost creat – și este în continuare -, de Dumnezeu, ortodox. Părintele Rafail Noica spune că Ortodoxia este firea omului. Adam a fos ortodox, la fel Set, Enoh, Noe, Avraam, Isaac, Iacob, Iosif, Moise, Ilie și toți prooroci, care au fost precursorii Cuvântului sau Adevărului întrupat, Persoana Mântuitorului Iisus Hristos, în care s-a arătat plinătatea dumnezeirii și în același timp plinătatea umanului.

Hristos a fost ortodoxul deplin, desăvârșit, iar Biserica, Trupul Lui, este întemeiată pe Persoana și Jerfa Lui, precum și pe învățătura Lui, care are credibilitate absolută, datorită Învierii Lui. Prin Duhul Sfânt, jertfa și lucrarea lui Hristos de mântuire a oamenilor s-a răspândit pe tot pământul și continuă și astăzi, până la sfârșitul acestei lumi. Biserica este prin firea ei misionară și are menirea de a răspândi lucrarea și cuvântul lui Hristos, până la convertirea ultimului om trăitor pe acest pământ.

Ortodoxia este prin firea ei ecumenică (are deschidere iubitoare în a-i cuprinde pe toți credincioșii și oamenii din lume), iar oamenii sunt prin firea lor ortodocși. Ei trebuie doar să conștientizeze dacă au, dacă trăiesc și practică dreapta credință, dacă au o dreaptă cunoaștere și o dreaptă relație cu adevăratul Dumnezeu Treimic și cu Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat.

A fi ortodox ecumenic nu înseamnă însă, a fi ecumenist sincretist.

Ecumenismul ortodox este de la Dumnezeu, se face în numele lui Dumnezeu și servește interesul (adică împlinește expres poruncile) lui Dumnezeu. El înseamnă cunoașterea, practicare, trăirea și mărturisirea senină, a dogmelor revelate de Dumnezeu în Biserică, prin Simboale și Mărturisirii de credință, prin arhitectură și iconografie, prin teologie și imnografie, prin Sfintele Taine, prin sfinte slujbe și sfintele fapte bune. Acest adevăr trebuie trăit și revărsat în mod firesc pe tot pământul. Mărturisit în fața tuturor oamenilor de toate religiile sau credințele, de toate neamurile sau etniile.

Ecumenismul sincretist este o infirmitate, o înțelegere omenească a credinței și tainelor ei revelate de Dumnezeu, prin care se crede că adăugând sau renunțănd la unele învățături și practici revelate și practicate în Tradiției Bisericii, s-ar putea ajunge la un compromis, ceea ce nu se întâmplă. Experiența practică dovedește că adevărata iubire și unire dintre oameni nu se poate întemeia durabil decât pe temelia adevărului revelat. Profitând de ignoranța și superficialitatea unora, ecumenismul sincretist este cultivat și poate servi unor interese politice, economice, etc. Acestea sunt în detrimentul și defavoarea adevăratei credințe și implicit a dobândirii mântuirii.

Vrednicul de pomenire Arhimandrit Gheorghe Kapsanis, fost stareț al Mânăstirii Grigoriu de la Sfântul Munte a definit într-un articol adevăratul ecumenism, citând pe cel mai mare teolog al Bisericii Ortodoxe Ruse, Părintele Gheorghe Florovski, care în 1936 a lansat la Congresul de Teologie Ortodoxă de la Atena dictonul devenit celebru: ,,Întoarcerea la Părinți”.

Iată ce mărturisește și scrie el:

,,Ar putea cineva să mă întrebe dacă sunt împotriva ecumenismului. Răspunsul meu este: sunt împotriva ecumenismului sincretist“.

Acceptăm însă ecumenismul ortodox așa cum a fost exprimat de fericitul întru pomenire părinte George Florovski, pe care îl citez în continuare :

,,Ca mădular și preot al Bisericii Ortodoxe, cred că Biserica în sânul căreia m-am botezat și am crescut este Biserica, adevărata Biserică, unica Biserică adevărată. Și cred aceasta din mai multe motive: din încredințarea personală, din siguranța Duhului Care suflă în Tainele Bisericii, din tot ceea ce pot cunoaște din Scriptură și din Tradiția Bisericii; sunt obligat, deci, să consider toate celelalte Biserici nedepline și în multe cazuri pot să stabilesc lipsurile lor cu precizie maximă. De aceea, unirea creștinilor, după mine, înseamnă întoarcerea la Ortodoxie. Nu am nici o convingere izvorâtă din obligație, ci ea aparține desăvârșit de ,,Una Sancta…”

Așadar, ecumenicitatea constituie expresia deplinătății Bisericii și se propune și celorlați, fără să se împartă sau să se ajusteze după concepții omenești. Deoarece, așadar, Biserica noastră Ortodoxă este ecumenică și deoarece lumea întreagă are nevoie de ecumenicitatea ei, este necesar să se mențină ecumenică și să nu cadă în în ecumenism. Iar aceasta nu numai pentru a-și păstra identitatea ei, ci și pentru a ajuta cu adevărat lumea.”

(Din cartea Părintelui Gheorghe Florovski: Biserica, Scriptura, Tradiția – Trupul viu al lui Hristos, Editura Platytera, 2005, pag 7).

Deci noi trebuie să căutăm ca prin credința și viața (trăirea) noastră să fim cu adevărat trăitori în Biserică. Să curgă prin noi harul Duhului Sfânt, concretizat în iubirea jerfelnică față de oameni, frații noștri, cu un cuvânt să trăiască Hristos în fiecare dintre noi. Ferindu-ne de orice necunoaștere și superficialitate, fără să judecăm pe nimeni, iubim cu adevărat pe toți oamenii, dorind cu ardoare mântuirea lor și rugându-ne ca și ei (toți) să cunoască adevărul dumnezeiesc, atotcuprinzător și integrator al Ortodoxiei.

Așa au gândit toți părinții noștri, așa gândește și astăzi orice creștin, preot, monah sau episcop, care crede și trăiește cu adevărat ortodox.

Arhim. Andrei Coroian

Sursa: www.cuvantul-ortodox.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.