Categories
nespecificat

Scrisoare…

Dragul meu,

Azi dimineata cand te-ai trezit eram langa patul tau in lumina minunatului Meu rasarit care a inundat odaia. Am sperat ca imi vei spune “Buna dimineata”, dar n-ai facut-o. M-am gandit ca poate e prea devreme si de aceea nu M-ai observat. Am incercat sa iti atrag atentia cand ai deschis usa grabit. Ti-am saruta fata cu boarea diminetii, am revarsat asupra ta mireasma dulce si parfumata a florilor, ti-am murmurat o melodie de dragoste prin ciripitul pasarilor. Ai trecut pe langa Mine grabind pasul.

Mai tarziu te-am privit mergand si discutand aprins. Ah, cat as fi dorit sa schimbi cateva cuvinta si cu Mine!! M-am apropiat si am sperat sa-Mi vorbesti. Ai trecut pe langa Mine fara sa Ma bagi in seama.
Dupa amiaza ti-am trimis o ploaie invioratoare si ti-am stralucit prin fiecare picatura. Am strigat din ceruri cu glas de tunet, doar, doar Ma vei auzi. Apoi ti-am pictat un curcubeu fermecator in mijlocul norilor apoi Mi-am zis “cu siguranta ma vei vedea“, dar ca un facut nu M-ai vazut.

Seara la sfarsitul zilei ti-am trimis un apus minunat de soare, apoi te-am cautat cu privirea miilor de stela sralucitoare nadajduind ca Ma vei vedea si iti vei intoarce privirea spre Mine, dar am ramas intristat si de data aceasta.

In sfatsit noaptea la culcare am revarsat lumina lunii pe fata ta ca sa iti amintesc ca nu te-am uitat. Am nadajduit ca macar acum, inainte de culcare, sa-Mi vorbesti. Nu Mi-ai spus nici un cuvant, M-a durut mult lucrul acesta; totusi am continuat sa stau de veghe la capataiul tau, nadajduind ca macar a doua zi dimineata vei observa prezenta Mea.

Tot astfel am continuat sa ma descopar prin tot felul de cai sperand ca vei dori sa fiu pastoral tau. Eu pot sa-ti port de grija ca nimeni altul. Eu sunt Pastorul cel bun care isi da viata pentru oile Lui; Eu am venit ca oile Mele sa aiba viata si s-o aiba din belsug. Dragostea Mea e mai adanca decat marea si mai inalta decat cerul. Te iubesc cu o iubite vesnica, vreau sa mi te daruiesti ca am atatea sa iti impartasesc pentru binele tau. Te rog sa-mi raspunzi.

Iata Eu stau la usa si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el, voi cina cu el, si el cu Mine.

Al tau prieten care te iubeste,
IISUS HRISTOS

Categories
Mari duhovnici

O aratare minunata

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=3CL3XGc02uc&NR=1]

Cuvant al pr Sofian
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=wHkpIAu9Lpg&NR=1]

Categories
Predici

Chemarea la Înviere

“Tainele lui Dumnezeu gl?suiesc înainte:

“Amin, Amin, gr?iesc vou?, cine ascult? cuvântul Meu ?i crede în Cel ce M-a
trimis pe Mine, are via?? ve?nic? ?i la judecat? nu va veni, ci s-a mutat
din moarte la via??.”

Hot?r??te-te suflete a lui Dumnezeu pentru cuvântul Tat?lui t?u! Când a
trimis Mântuitorul pe cei doisprezece ucenici, deprinzându-i la
propov?duirea Împ?r??iei Cerurilor, printre alte porunci, le-a dat ?i
aceasta:

“Învia?i pe cei mor?i.” Porunca aceasta o avem ?i noi preo?ii, urma?ii
Sfin?ilor Apostoli, ucenicii de azi ai Domnului. Îns?, nu pentru trupuri i-a
fost grij? Domnului, ci pentru sufletele moarte, pentru oamenii c?rora le
merge numele c?-s vii dar, netr?ind înv???tura cre?tin?, sunt mor?i.

A g?si în tine pe Hristos, Cel cu Cruce, temelia ta Dumnezeiasc? ?i a cl?di
pe ea via?a ta, a dezvolta via?a lui Hristos în via?a ta, asta e învierea ta
din mor?i, înainte de învierea cea de ob?te.”

Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, C?rarea Împ?r??iei, Editura Sfintei Episcopii
Ortodoxe Române a Aradului, Deva, 2006.

Categories
Pilde

Are rost?

Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand:
– Parinte, umblu la batrani si imi spun de mantuirea sufletului meu si nimic nu pricep din cuvintele lor ! Ce sa fac? Oare sa nu merg sa mai intreb, de vreme ce nu fac nimic si sunt cu totui in necuratie ?
Si avea batranul doua vase goale si i-a zis:
– Mergi de adu un vas din acelea si toarna untdelemn si, clatinindu-l, varsa-l si pune-l la loc !
Daca a facut asa, de doua ori, i-a zis:
– Adu-le pe amandoua acum, si vezi, care este mai curat !
I-a raspuns fratele:
– Mai curat este cel in care am turnat untdelemn.
I-a zis batranul:
– Asa este si sufletul ! Chiar de nu va tine minte nimic din cele ce intreaba, tot mai mult se curateste decat cel ce nu intreaba nimic.

Categories
Evenimente Ortodoxia Repere romanesti Vietile Sfintilor

Lansarea cartii Marturisitorii din inchisorile comuniste de Danion Vasile, maine la Sophia

Timpul : Martie 3, 2011 de la 6pm pân? la8pm
Loca?ie : Libraria Sophia, langa Facultatea de Teologie, Bucuresti
Ora?ul : Bucuresti
Tipul evenimentului : lansare, de, carte
Organizat de : Libraria Sophia
Activitatea Recent? : cu 42 minute în urm?

Export? în Outlook sau iCal (.ics)

Partajare Twitter Facebook

Descrierea evenimentului

Lansarea primei carti despre minunile sfintilor inchisorilor si despre cinstirea lor inainte de canonizare. Vor vorbi pr. Mihai Andrei Aldea, Danion Vasile, Ciprian Voicila, Stelian Gombos

Categories
Ortodoxia Repere romanesti

Ierom. Savatie Bastovoi – Singuri in fata libertatii

–    Ascultarea fa?? de duhovnic este uneori împotriva legilor firii. Care este primul pas spre ascultare?

–    Ascultarea întotdeauna este împo­triva obiceiurilor firii, pentru c? noi am mo?tenit firea celui care s-a împotrivit la început lui Dumnezeu. Ca s? nu mai spunem c? avem de acum o conlucrare de cîteva mii de ani cu duhurile neas­cult?rii. A?a c?, ?tiind aceasta, s? c?lc?m voia noastr?. De la început – dac? avem aceast? putere ?i aceast? dragoste – s? c?ut?m gîndul care se ridic? împotriva poruncii ?i s?-1 înfrunt?m.

–   Care este deosebirea dintre ascultarea pe care o fac monahii ?i ascultarea mirenilor de duhovnic?

Monahii î?i pot permite o ascultare absolut?. Monahul nu are nici o îndato­rire fa?? de al?i oameni, ci doar fa?? de duhovnicul s?u ?i de ob?tea sa. El î?i poate permite aceast? nebunie în Duhul Sfînt: s? aib? ascultare absolut?. Mirea­nul tr?ie?te în alte condi?ii. Sfera, societatea în care tr?ie?te el este plin? de im­previzibil. El nu ?tie unde va merge mîine ?i dac? va merge, cine va fi acolo, cine va veni la el în ospe?ie ?i a?a mai de­parte. El nu poate avea un program clar, iar de multe ori nu poate îndeplini anu­mite porunci ale duhovnicului s?u. ?i atunci trebuie s?-i spun? dinainte: „P?­rinte, nu pot face asta pentru c?…” Sau nu spun de la bun început c? nu pot, c? totu?i aceasta nu ne folose?te la nimic, dar îi spun: „P?rinte, acolo unde merg eu este a?a ?i a?a”. Pentru c? p?rintele nu este Prorocul  Ilie sau unul din proroci ca s? ?tie chiar toate lucrurile din via?a ta. Deja aceea, ca oameni, ne spriji­nim unii pe al?ii. Spune-i p?rintelui, a?a ?i a?a, din cauza asta am avut o astfel de ispit?.

Dar ascultarea, repet înainte de a fi o îndeplinire a unei porunci, executarea unui fapt, este o stare prin care noi ajun­gem la smerenie. Mireanul trebuie s? î?i taie voia înaintea aproapelui s?u, c?utînd s? aduc? bucurie ?i s? odihneasc? pe cel care i-o cere, în m?sura în care nu calc? poruncile lui Hristos. A?a c?, s? tindem spre aceast? stare, cînd voin?a noastr? o punem întotdeauna dup? voin?a celuilalt, adic? nu caut ale mele, ci ale aproapelui, cum zice ?i Apostolul Pavel. „Mergem cu tramvaiul la teatru sau mergem pe jos?” Eu vreau s? merg cu tramvaiul, dar cel?lalt îmi spune c? de mult n-a mai ie?it la o plimbare ?i ar vrea s? mergem pe jos. Tu renun?i în­dat? la dorin?a ta ?i mergi pe jos, pentru c? el vrea a?a, chiar dac? tu ai vrut foarte mult s? mergi cu tramvaiul. Aceasta este ascultarea pe care o face mireanul. Asta e ascultare, asta e dragoste!

–    Sîntem de foarte multe ori pu?i în situa­?ia de a lua decizii. Cum putem cunoa?te atunci voia lui Dumnezeu? Acum sînt în si­tua?ia de a m? împotrivi semenilor mei, pen­tru c? m? îndeamn? spre p?cate, deci duc o via?? mai mult de împotrivire. Cum a? putea s? sporesc în aceste condi?ii?

în a?a fel ar trebui s? tr?im nevoin?a noastr? noi, cre?tinii, încît ceilal?i s? nu prea ?tie ce nevoin?? avem. Iosif a tr?it în a?a fel în casa lui Faraon, încît a cî?tigat dragostea ?i respectul acestuia, s-a c?s?­torit cu fiica mai-marelui preo?ilor Egip­tului, care, desigur, era un preot idolatru, un preot care aducea jertf? demonilor. ?i cu atîta în?elepciune s-a purtat dreptul Iosif incit nici de Dumnezei Cel Viu nu s-a dep?rtat ?i nici pe ceilal?i nu i-a sfidat prin evlavia sa, nu i-a smintitr nu ia ridicat împotriva sa. Lot a putut fi drept în Sodoma, între homosexuali ?i p?c?to?i de tot felul. De ce? Pentru c? nu i-a judecat. De aceea el a fost Lot.

A?a c? via?a sfînt? nu vede în ceilal?i sminteal?. Pentru c? e smerit?, pentru c? nu judec?. ?i, dac? avem aceast? stare, bi­ruim toate. ?i nu mai avem împotrivire.

Pe lîng? nevoin?ele noastre necesare, nevoin?ele trupe?ti, s? avem întotdeau­na, în primul rînd, aceast? lucrare a ini­mii, prin care ne socotim pe noi mai jos decît ceilal?i oameni, prin care s? le d?m tuturor o ?ans? de mîntuire ?i de leg?­tur? cu Dumnezeu, indiferent de viata pe care o duc, ?i s? ne vedem de ale noastre. Pentru c? spune Apostolul Pavel: Ce ne va desp?r?i pe noi de dragostea lui Hristos? Nici frigul, nici focul, nici în?l­?imea, nici adîncul, nici sabia, nici o idee m?car nu poate s? ne despart? pe noi de dragostea lui Hristos! Cu atît mai mult cei care intr? în via?a noastr?, de care pîn? la urm? nu putem sc?pa, pentru c? asta este realitatea, nu trebuie s? ne pre­ocupe prea mult.

Tr?im aici, sau în alt? parte, mergem la un anume serviciu ?i avem acolo anumi?i colegi ?i un anume patron. Nu c?ut?m al?ii acum, pentru c? nici al?ii nu sînt mai buni. Ci c?ut?m sa rezolvam problema în?untrul nostru, avînd în minte pe dreptul Iosif, pe Lot, pe Avram si pe sfin?ii care s-au sfiintit în adun?ri, în imperii p?gîne, fiind dem­nitari, fiind slugi ale unor st?pîni necre­dincio?i ?i r?i. A?a ?i noi, s? c?ut?m în noi aceast? lucrare sfin?itoare care ne eli­bereaz? de grija pentru to?i ceilal?i.

Binecuvantarea Domnului peste voi, cu al Sau har si cu a Sa iubire de oameni  totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor.

Categories
Evenimente

Program paraclis 28feb-06mar

Luni, 28 feb

  • ora 07:45 – Sfanta Liturghie [+ Sfintii Cuviosi Ioan Casian Romanul si Gherman din Dobrogea]

Sambata, 05 mar

  • ora 17:00 – Vecernie cu Litie

Duminica, 06 mar

  • ora 08:00 – Utrenie
  • ora 10:00 – Sf Liturghie

dupa slujba facem cumparaturi si mergem sa facem o bucurie la batranei;

detalii pe: http://tineriicrestinortodocsi.wordpress.com/2011/02/26/program-activitati-28feb-06mar-2011/

Categories
Evenimente

Program activitati 28feb – 06mar 2011

Luni, 28 februarieora 17.40 (baza dealului Patriarhiei) suntem invitati de catre grupul studentesc Floarea de Foc la o seara de folk. Informatii si contact: Madalina (0761284027)

Miercuri, 02 martie ora 20.00 (sediul T.C.O.*) il avem invitat sa ne raspunda la orice intrebari lgate de framantarile noastre pe teologul Danion Vasile; invitatul s-a oferit sa raspunda oricaror intrebari, inclusiv celor legate de polemicile aparute pe internet despre personalitatea sa.

Sambata, 05 martie – ora 13.00 (Metrou Basarab): pelerinaj pr. Ilie Lacatusu.

Duminica, 06 martie – ora 13.00 (paraclis ASE**): ii vizitam pe batranei; vom duce vestea primaverii si printre femeile internate acolo, cu cate o floricica.

*) Sediul TCO se afla in str. Frumoasa, nr. 34, et. 3, sala 42

**) Paraclisul Sfantul Ioan Gura de Aur din A.S.E. cladirea de pe str. Caderea Bastiliei, etaj 4, sala 0421.

Categories
Rugaciuni

Sf Nicolae Velimirovici – “Doamne binecuvântează pe vrăjmașii mei!”

Doamne binecuvântează pe vrăjmașii mei! Și eu îi binecuvântez și nu-i blestem! Vrăjmașii m-au împins și mai mult spre Tine, în brațele Tale, mai mult decât prietenii. Aceștia m-au legat de pământ și mi-au răsturnat orice nădejde spre pământ. Vrăjmașii m-au făcut străin față de împărățiile pământești și un locuitor netrebnic, față de pământ. Precum o fiară prigonită, așa și eu, prigonit fiind, în fața vrăjmașilor, am aflat un adăpost mai sigur, ascunzându-mă sub cortul Tău, unde nici vrăjmașii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu.


Doamne, binecuvântează pe vrăjmașii mei! Și eu îi binecuvântez și nu-i blestem. Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în fața lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruțat de biciuire. Ei m-au chinuit atunci când eu am fugit de chinuri.
Ei m-au hulit atunci când eu m-am măgulit pe mine însumi.
Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu mine însumi.
Când eu m-am făcut înțelept, ei m-au numit nebun.
Când m-am făcut puternic, ei au râs de mine ca de un pitic.
Când am vrut să conduc pe oameni ei m-au împins înapoi.
Când m-am grăbit să mă îmbogățesc, ei m-au smucit înapoi cu mână de fier.
Când m-am gândit să dorm liniștit, ei m-au trezit din somn.
Când mi-am zidit casă pentru viață lungă și liniștită, ei au răsturnat-o și m-au izgonit afară. Într-adevăr vrăjmașii m-au dezlegat de lume și mi-au prelungit mâinile până la veșmântul Tău.
Binecuvântează Doamne pe vrăjmașii mei!
Binecuvântează-i și-i înmulțește; asmute-i și mai mult împotriva mea, ca fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se rupă nădejdea mea în oameni ca pânza de păianjen; ca smerenia să împărățească deplin în inima mea; ca inima mea să devină mormântul celor rele. Ca toată comoara mea să o aduni în ceruri. Ah, de m-aș elibera odată de autoamăgire, care m-a încâlcit într-o mreajă cumplită a vieții înșelătoare!
Vrăjmașii m-au învățat să știu ceea ce puțin știu în lume: că omul nu are pe pământ vrăjmași afară de sine însuși. Doar acela urăște pe vrăjmași, care nu știe că vrăjmași nu sunt vrăjmași, ci prieteni severi. De aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii și pe vrăjmașii mei! Sluga blestemă pe vrăjmași căci nu știe, iar Fiul îi binecuvântează căci știe. Fiul știe că vrăjmașii nu pot să se atingă de viața lui. De aceea El pășește liber între ei și se roagă lui Dumnezeu pentru aceștia.
Doamne binecuvântează pe vrăjmașii mei! Și eu îi binecuvântez și nu-i blestem!

Sf. Nicolae Velimirovici, Rugăciuni pe malul lacului

Sursa: http://calindragan.wordpress.com/2010/10/03/sf-nicolae-velimirovici-rugaciunea-pentru-vrajma%C8%99i/

Categories
Mari duhovnici Ortodoxia

Citate de la Nicolae Steinhardt

1.Ce înseamn? credin?a? Încrederea în Domnul de?i lumea e rea, în ciuda nedrept??ii, în pofida josniciei, cu toate c? de pretutindeni nu vin decât semnale negative.

2. Prieten se nume?te omul care te ajut? f?r? ca verbul s? fie urmat de un complement circumstan?ial de timp sau de loc sau de mod.

3. Cre?tinismul reprezint? o trecere de la dreptate la dragoste.

4. Nu sistemul politic sau economic este determinant, ci tonul rela?iilor dintre oameni; dac? exist? bun?voin?? ori amenin?are, restul nu conteaz?.

5. Numai când facem binele dobândim ceva ce r?ii nu pot avea: lini?tea ?i pacea – bunurile supreme.

6. Un singur lucru nu poate Dumnezeu: s? ne mântuiasc? f?r? consim??mântul nostru.

7. Evenimentul eliber?rii se apropie ?i poate avea loc din clip? în clip?. În mica celul? de la Zarca, singur, îngenunchez ?i fac un bilan?. Am intrat în închisoare orb, cu vagi str?fulger?ri autogene ale beznei, care despic? întunericul f?r? a-l risipi, ?i ies cu ochii deschi?i. Am intrat r?sf??at, r?zgâiat. Ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose. Am intrat nemul?umit. Ies cunoscând fericirea. Am intrat nervos, sup?r?cios, sensibil la fleacuri. Ies nep?s?tor. Soarele ?i via?a îmi spuneau pu?in. Acum ?tiu s? gust felioara de pâine cât de mic?. Ies admirând mai presus de orice curajul, demnitatea, onoarea, eroismul. Ies împ?cat. Cu cei c?rora le-am gre?it, cu prietenii ?i du?manii mei, ba ?i cu mine însumi.

8. Cred, Doamne, ajut? necredin?ei mele, îmi pare a fi, cum s? spun? Taina cea mai de tain? a înv???turii cre?tine, noua înv???tur?, ?i într-un anume fel pecetea darului Duhului sfânt.

9. Poate c? defini?ia eroismului ?i a sfin?eniei nu este decât aceasta: s? faci imposibilul posibil.

10. Nic?ieri ?i niciodat?, Hristos nu ne-a cerut s? fim pro?ti.

11. Noi vorbim de blânde?ea lui Iisus – ar?tând c? a mers la moarte ca mielul la junghiere, c? a t?cut ca oaia când e tuns? – ?i enumer?m smerenia, bun?tatea, ascultarea. Dar de o însu?ire a sa – pe care trebuie s? fi avut-o de vreme ce a primit s? moar? de moartea înfior?toare de pe cruce – nu pomenim. Însu?irea aceea e curajul.

12. Vii sunt numai cei care-?i prefac ideile în fapte, dau realitate cuvintelor rostite, trec pe plan existen?ial conceptele ?i vis?rile planului ideativ.