Categories
Catehism

Despre îngerii cei căzuți [4]

Priviți fraților ce a făcut, și face, diavolul pentru a îndepărta gândul omului de la cerul duhovnicesc înspre materie, aservindu-i inima pământului și ocupațiilor pământești. Priviți și lăsați-vă cuprinși de o teamă mântuitoare! Priviți și fiți prudenți! Spiritul căzut i-a determinat pe mulți călugări să-și procure diverse obiecte rare și prețioase, și când gândul li s-a legat de aceste obiecte, s-a despărțit de Dumnezeu. Pe alții i-a făcut să studieze tot felul de științe și de arte, puțin importante, care numai să-i orienteze înspre pământ; și când le-a atras toată atenția înspre cunoștințele trecătoare, i-a lipsit de singura cunoștiință necesară: cea a lui Dumnezeu. Pe alții i-a determinat să câștige bunuri pentru mănăstirea lor, să se angajeze în construcții, să se îngrijească de grădini de agrement, să cultive grădini de legume, holde și pășuni, să crească vite, forțându-i să uite de Dumnezeu.

Categories
Catehism

Ascultarea

Cât de departe trebuie s? mearg? ascultarea celui din lume fa?? de duhovnicul s?u?
P?rintele Rafail: Ascultarea nu este o disciplin?. În dreapta sl?vire, în ortodoxie, ascultarea este o tain?. Ierta?i-m?, fra?i teologi, Biserica noastr? nu reduce Tainele la ?apte. Sunt nenum?rate Taine, chiar dac? ?apte, ba opt ar trebui s? numim taine de c?p?tâi. Care-i a opta? Dac? Nunta-i o Tain?, atunci c?lug?ria nu-i ?i ea o Tain??
Dar bun, hai s? zicem ?apte Taine de c?p?tâi, dar multe sunt Tainele Bisericii. Oriunde este vorba de via?? duhovniceasc?, este vorba de via?? tainic?, o numim mistic? (mistic = tainic). Ascultarea este acea tain? în care omul caut? voia lui Dumnezeu pentru el însu?i, în care omul poate afla ?i poate r?mâne în voia ?i proniile lui Dumnezeu. ?i asta se face prin duhovnic.

Categories
Catehism

Despre îngerii cei căzuți [3]

Sfântul Macarie cel Mare, auzind că un oarecare călugăr Teopemt este ispitit de gânduri necurate, aduse de diavolul, i-a dat sfatul următor: ajuneză până seara, așa fel încât să resimți foamea; învață pe dinafară Evangheliile și alte cărți din Sfânta Scriptură pentru ca amintirea lui Dumnezeu să rămână mereu în sufletul tău. Dacă îți vine gând rău, nu-1 primi, nu îngădui niciodată gândului tău să fie târât în jos, ci îndreaptă-1 în sus, și Dumnezeu te va ajuta.

Un frate 1-a întrebat pe avva Sisoe ce trebuie să facă înspre a se mântui și a plăcea lui Dumnezeu. Bătrânul i-a răspuns: Dacă vrei să-I placi lui Dumnezeu ieși din lume, întoarce-te de la pământ și, după ce ai părăsit creaturile, vino către Creator, unește-te cu Dumnezeu prin rugăciune și lacrimi, și vei găsi odihnă în veacul acesta și în cel viitor.

Sfântul Varsanufie cel Mare scria unui frate oarecare: “Dacă vrei să fii mântuit, străduiește-te să mori față de tot ce-i pământesc. Socotește-te ca un nimic, străduiește-te pentru cele ce vor fi, ca nu cumva sub pretextul unei fapte bune diavolul să te ducă la îngrijorări nefolositoare.

Viclean și abil în lupta contra omului, și în dărâmarea lui, diavolul nu recurge întotdeauna la mijloace deosebite pentru a-și atinge scopul.

Categories
Catehism

Despre îngerii cei căzuți [2]

Spiritul căzut a încercat de multe ori să-i ispitească, până la moarte, chiar pe sfinții mucenici și pe călugării nevoitori, mari făcători de minuni și nevoitori având, să spunem așa, sub ochii lor cununa biruinței. Este foarte corectă gândirea multora dintre Sfinții Părinți conform căreia, până la mormânt, călugărul se află în pericolul de a cădea în ispite, fără a ști mai dinainte de unde vor răsări și ce haină vor îmbrăca. Biserica ne învață că de la botez fiecare creștin primește de la Dumnezeu un înger păzitor care, ocrotindu-1 în mod nevăzut, îl învață să împlinească toate faptele bune pe parcursul vieții și-i reamintește poruncile lui Dumnezeu. La rândul său împăratul întunericului, dorind să antreneze tot neamul omenesc în propria sa cădere, deleagă pe lângă fiecare om un spirit căzut, care-1 urmărește peste tot, străduindu-se să-1 atragă în tot felul de păcate.

Din cele spuse, rezultă clar că monahul trebuie să vegheze asupra lui însuși toată viața, fiind cuprins în același timp de frică și de curaj. Trebuie tot timpul să fie în gardă știind că vrăjmașul său ucigaș de suflete este mereu treaz, dar în același timp convins că-1 are alături pe îngerul păzitor. Sfântul Pimen cel Mare a zis: “Un mare ajutor al lui Dumnezeu îl înconjoară pe om; numai că acestuia nu- i este dat să-1 vadă“. Nu-i este dat omului să-1 vadă pentru a nu se bizui numai pe acesta, iar el să cadă în lenevire și să părăsească nevoința de care este în stare.

Categories
Catehism

Despre îngerii cei căzuți [1]

Sfântul Apostol Pavel ne spune tuturor creștinilor: “Căci lupta noastră nu este împotriva trupului și a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpânilor, împotriva stăpănitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății, care sunt în văzduhuri” (Efeseni 6,12).

Lupta aceasta este teribilă. Este pe viață și pe moarte. Sfârșitul acestei lupte este fie mântuirea noastră, fie veșnica pierzanie. Spiritele răului, animate de o ură violentă împotriva neamului omenesc, duc o luptă îndârjită și de un rafinament infernal. Sfântul Apostol Petru zice: “Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită” (1 Petru 5,8).

Categories
Catehism

Sfânta Liturghie ne îndeamnă insistent să ne împărtășim

În Aula Magna “Mihai Eminescu” a Universității “Al. I. Cuza” din Iași a avut loc marți, 22 martie, conferinta cu tema “Sfânta Liturghie dincolo de simbolism și misticism” organizată de Asociația Studenților Creștini Ortodocși – filiala Iași.

Asociația Studenților Creștini Ortodocși (ASCOR) – filiala Iași a organizat o nouă întâlnire din ciclul de conferințe “Învierea lui Hristos – izbăvirea de întristare“.

Ierom. lect. dr. Petru Pruteanu [Academia de Teologie Ortodoxa din Moldova] a vorbit celor prezenți despre aspecte istorice și practice ale Sfintei Liturghii. Pornind de la titlul întâlnirii, părintele Petru Pruteanu a explicat că a numit împărtășirea credincioșilor cu Trupul și Sângele Domnului sistematică, și nu deasă sau rară, pentru că “adjectivele “deasă” sau “rară” sunt relative”. “Prin sistematic se înțelege împărtășirea la fiecare Sfântă Liturghie. Sfânta Liturghie ne îndeamnă insistent să ne împărtășim. Dacă citim cap. 6 al Evangheliei după Ioan, găsim folosul împărtășirii sistematice cu Sfintele Taine. Acolo se vorbește despre împărtășirea sistematică prin forma verbelor la prezent (Ioan 6, 54: “Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică”). Apare întrebarea dacă e posibil să ne împărtășim la fiecare Sfânta Liturghie, așa cum au făcut creștinii dinainte. Poate că viața noastră morală nu este ca a primilor creștini, dar omul a rămas același. Și în vremea creștinilor din primele secole erau râvnitori și păcătoși. Să nu ne închipuim că a existat o perioadă de aur a creștinilor și că noi suntem în ultimele clipe ale omenirii, mulțumindu-ne cu împărtășania de câteva ori pe an. Nu știu de ce argumentul vredniciei apare așa sporadic. Adică de patru ori pe an ne facem vrednici de Sfânta Împărtășanie, iar în restul anului ne considerăm total nevrednici. Oare nu suntem chemați pentru o continuă învrednicire pentru primirea Sfintelor Taine? Viața creștină se rezumă până la urmă la una care să ne facă vrednici de Hristos. Creștin este cel care trăiește și Îl imită pe Hristos”, a spus ierom. Petru Pruteanu.

 

Categories
Catehism

Despre icoane

Ce infatiseaza icoanele?

Mai intai de toate, infatiseaza chipul Mantuitorului nostru Iisus Hristos si intamplari din viata Sa dramatica. Cele infatisate in scris in Evanghelie, sunt infatisate ochilor nostri si in culoare, zugravite pe peretii bisericilor, pe lemn sau pe alta materie. Cele ce sunt istorisite prin citire urechilor noastre, ne sunt istorisite prin vedere ochilor nostri.

Pe cine mai infatiseaza icoanele?

Infatiseaza si pe Preasfanta Fecioara Maria, ingerii si sfintii.

De ce nu dam cinstire si altor fapturi sau lucruri, ci numai ingerilor si sfintilor?

Pentru ca ingerii si sfintii sunt legati de persoana dumnezeiasca a Mantuitorului nostru Iisus Hristos si reprezinta singurele fapturi care au vrednicie vesnica. Restul fapturilor create sunt spre ajutor si au vrednicie vremelnica.

Care este semnificatia fundamentala a icoanelor ingerilor si sfintilor?

In esenta icoanele reprezinta domnia puterilor mai presus de fire asupra puterilor firii.

Noi cinstim icoanele ca pe obiecte materiale?

Nicidecum. Noi nu veneram pe nimeni si nimic decat numai pe Preasfanta Treime in Unime – UNUL DUMNEZEU. Dar noi cinstim pe sfinti ca pe cei mai buni copii ai lui Dumnezeu si urmatori ai lui Hristos; si le cinstim chipurile in chip deosebit, asa cum copiii cinstesc fotografiile parintilor sau fratilor lor.

Sunt icoanele altceva mai mult decat tablouri cu infatisari ale lui Hristos si ale sfintilor Sai si altceva mai mult decat un simbol al cinstirii pe care noi o avem pentru ei?

Ele sunt mai mult decat atat. Icoanele sfintite sunt canale ale puternicului har dumnezeiesc care da tamaduire, innoieste, lumineaza, daruieste curaj si mustra. Atat de mult iubeste Domnul Dumnezeu pe sfintii si mucenicii Sai, casnicii Sai, incat a dat putere chiar si chipurilor zugravite ale acestora cand sunt cinstite, si numelor lor cand sunt chemate spre ajutor.

Cum ne putem incredinta de aceasta?

Prin felurita experienta a Bisericii de-a lungul multor generatii, precum si prin experienta generatiei noastre, si prin lucrarea facatoare de minuni a icoanelor.

De ce cinstirea si chemarea sfintilor nu a fost asemenea inainte si dupa Hristos?

Pentru ca toti s-au aflat in Iad pana cand Hristos a coborat acolo si le-a eliberat sufletele.

Sfantul Nicolae VelimiroviciCatehismul Bisericii Ortodoxe

 

De ce se aprinde candela inaintea icoanelor?

În primul rând, deoarece credința noastră e lumină. Hristos a zis: Eu sunt lumina lumii. Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos luminează sufletele noastre.

În al doilea rând, ca să ne aducă aminte de caracterul luminos al sfântului în fața căruia aprindem candela – fiindcă sfinții sunt numiți fii ai luminii.

În al treilea rând, ca să ne slujească drept mustrare pentru faptele noastre întunecate și pentru gândurile și dorințele noastre rele, și să ne cheme la calea sfințeniei evanghelice, ca astfel să ne ostenim cu râvnă pentru a împlini porunca Mântuitorului: așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă lucrurile voastre cele bune.

În al patrulea rând, ca să aducem o mică jertfă lui Dumnezeu, Care a jertfit totul pentru noi. Un mic semn al marii noastre recunoștințe și luminoasei noastre dragoste pentru Cel de la Care cerem în rugăciune și viață și sănătate și mântuire și tot ce ne poate da numai nemărginita dragoste cerească.

În al cincilea rând, ca să fie o sperietoare pentru puterile cele rele, care năvălesc uneori asupra noastră și la rugăciune și ne abat gândurile de la Făcătorul nostru – fiindcă puterile cele rele iubesc întunericul și fug de orice lumină, mai ales de cea care este închinată lui Dumnezeu și sfinților Lui.

În al șaselea rând, ca să ne învețe că după cum candela nu poate să se aprindă fără mâna noastră, nici inima noastră, această candelă lăuntrică a noastră, nu poate să se aprindă fără sfântul foc al harului Dumnezeiesc, chiar dacă ar fi plină cu toate virtuțile – fiindcă toate virtuțile noastre sunt ca un combustibil, iar de la Dumnezeu este focul ce le aprinde.

Sfantul Nicolae Velimirovici Raspunsuri la intrebari ale lumii de astazi