Categories
Drumetii si pelerinaje Ortodoxia Repere romanesti Vietile Sfintilor

Pelerin la Hozeva

Am fost in Israel la Locurile Sfinte si vroiam sa iti arat pozele moastelor Sfantului Ioan Iacob Romanul de la Hozeva.

[slideshow]
     Manastirea Sf. Gheorghe Hozevitul unde se afla moastele Sfantului Ioan Iacob Romanul de la Hozeva, este in mijlocul desertului pe un munte arid.

Categories
Repere romanesti

Iertarea, inceputul iubirii

Fiecare om cu bun?voin?? face un efort pentru a deprinde dragostea. To?i suntem con?tien?i de neputin?a noastr? de a iubi ?i numai dac? suntem nebuni credem c? avem dragoste. Dar dac? avem pu?in? sinceritate, pu?in? seriozitate, vedem în noi la tot pasul aceast? neputin?? de a iubi. Dac? m? uit înapoi în via?a mea, nu g?sesc niciun om care s? m? fi iubit ?i c?ruia eu s?-i fi putut r?spunde a?a cum a? fi vrut, a?a cum s-ar fi cuvenit. Întotdeauna dragostea pe care am primit-o a fost peste puterile mele de a r?spunde. ?i în str?dania aceasta de a în?elege dragostea, de a r?spunde celuilalt, dar mai întâi de toate de a r?spunde Mântuitorului Hristos, Care ne-a poruncit ?i ne-a rugat s? iubim, în str?dania de a-L în?elege pe Hristos în aceast? porunc?, în str?dania de a-L în?elege pe Dumnezeu ca dragoste, fiecare dintre noi încearc? s? iubeasc?.

Categories
Repere romanesti

Interviu Zoe Dumitrescu Busulenga

Per total nu m-am gandit niciodata la mine. Nu m-am socotit o persoana atat de importanta incat sa ma privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am vazut pe bucati. Iar opiniile pe bucati erau foarte diverse, raportat la functia pe care o indeplinea fragmentul acela din mine.

Categories
Repere romanesti

Dragoste de tata

Citim mai jos cu cata dragoste erau crescuti copiii, cu cata nadejde si incredintare in Domnul. Este scrisoarea-testament a lui Alexandu Vlahuta catre fiica sa, Margareta.

“Sa traiesti Mimilica draga, sa fii buna, sa fii buna pentru ca sa poti fii fericita!

Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca mai intai nu pot fi iubiti si al doilea…al doilea, de! Norocul si celelalte pere malaiete, care se aseamana cu el, vin de afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora, n-ai nici o stapanire si nici o putere, pe cand fericirea, adevarata fericire, in tine rasare si in tine infloreste si leaga rod cand ti-ai pregatit sufletul pentru el. Si pregatirea aceasta e opera de fiecare clipa.Cand pierzi rabdarea imprastii tot ce ai insirat si iar trebuie sa o iei de la capat. De aceea vezi atat de putini oameni fericiti…. ATATIA CAT MERITA.

A, daca nu ne-am iubi pe noi fara masura, daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate ori am mintit, sau ne-am surprins asupra unei rautai, ori asupra unei fapte urate, daca in sfarsit, ne-am examina mai des si mai cu nepatimire(lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi, partea aceea de prostie fudula, de rautate si de necinste murdara, din care se ingrasa dobitocul ce se lafaieste in nobila noastra faptura.

Se stie ca durerea este un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.

Eu am mare incredere in vointa ta. Ramane sa stii doar ce vrei. Si vad ca ai inceput sa stii si asta. Doamne, ce bine-mi pare ca ai inceput sa te observi, sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti vina.

Asa, Mimilica draga, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii, al invidiei si al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg, cu cei rai. Fa-te mica, fa-te neinsemnata, de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi:”Uitati-va la mine!”, Dar mai ales as vrea sa scriu, de-a dreptul in sufletul tau aceasta: “Sa nu faci o fapta a carei amintire te-ar putea face vreodata sa rosesti”. Nu e triumf pe lume, nici multumire mai deplina, ca o constiinta curata.

Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi trait cinizeci de ani ai sa o intelegi mai bine. Sa dea Dumnezeu sa o citesti si atunci cu sufletul senin de azi!
Te imbratisez cu drag,
A. Vlahuta”

Categories
Evenimente Ortodoxia Repere romanesti Vietile Sfintilor

Lansarea cartii Marturisitorii din inchisorile comuniste de Danion Vasile, maine la Sophia

Timpul : Martie 3, 2011 de la 6pm pân? la8pm
Loca?ie : Libraria Sophia, langa Facultatea de Teologie, Bucuresti
Ora?ul : Bucuresti
Tipul evenimentului : lansare, de, carte
Organizat de : Libraria Sophia
Activitatea Recent? : cu 42 minute în urm?

Export? în Outlook sau iCal (.ics)

Partajare Twitter Facebook

Descrierea evenimentului

Lansarea primei carti despre minunile sfintilor inchisorilor si despre cinstirea lor inainte de canonizare. Vor vorbi pr. Mihai Andrei Aldea, Danion Vasile, Ciprian Voicila, Stelian Gombos

Categories
Ortodoxia Repere romanesti

Ierom. Savatie Bastovoi – Singuri in fata libertatii

–    Ascultarea fa?? de duhovnic este uneori împotriva legilor firii. Care este primul pas spre ascultare?

–    Ascultarea întotdeauna este împo­triva obiceiurilor firii, pentru c? noi am mo?tenit firea celui care s-a împotrivit la început lui Dumnezeu. Ca s? nu mai spunem c? avem de acum o conlucrare de cîteva mii de ani cu duhurile neas­cult?rii. A?a c?, ?tiind aceasta, s? c?lc?m voia noastr?. De la început – dac? avem aceast? putere ?i aceast? dragoste – s? c?ut?m gîndul care se ridic? împotriva poruncii ?i s?-1 înfrunt?m.

–   Care este deosebirea dintre ascultarea pe care o fac monahii ?i ascultarea mirenilor de duhovnic?

Monahii î?i pot permite o ascultare absolut?. Monahul nu are nici o îndato­rire fa?? de al?i oameni, ci doar fa?? de duhovnicul s?u ?i de ob?tea sa. El î?i poate permite aceast? nebunie în Duhul Sfînt: s? aib? ascultare absolut?. Mirea­nul tr?ie?te în alte condi?ii. Sfera, societatea în care tr?ie?te el este plin? de im­previzibil. El nu ?tie unde va merge mîine ?i dac? va merge, cine va fi acolo, cine va veni la el în ospe?ie ?i a?a mai de­parte. El nu poate avea un program clar, iar de multe ori nu poate îndeplini anu­mite porunci ale duhovnicului s?u. ?i atunci trebuie s?-i spun? dinainte: „P?­rinte, nu pot face asta pentru c?…” Sau nu spun de la bun început c? nu pot, c? totu?i aceasta nu ne folose?te la nimic, dar îi spun: „P?rinte, acolo unde merg eu este a?a ?i a?a”. Pentru c? p?rintele nu este Prorocul  Ilie sau unul din proroci ca s? ?tie chiar toate lucrurile din via?a ta. Deja aceea, ca oameni, ne spriji­nim unii pe al?ii. Spune-i p?rintelui, a?a ?i a?a, din cauza asta am avut o astfel de ispit?.

Dar ascultarea, repet înainte de a fi o îndeplinire a unei porunci, executarea unui fapt, este o stare prin care noi ajun­gem la smerenie. Mireanul trebuie s? î?i taie voia înaintea aproapelui s?u, c?utînd s? aduc? bucurie ?i s? odihneasc? pe cel care i-o cere, în m?sura în care nu calc? poruncile lui Hristos. A?a c?, s? tindem spre aceast? stare, cînd voin?a noastr? o punem întotdeauna dup? voin?a celuilalt, adic? nu caut ale mele, ci ale aproapelui, cum zice ?i Apostolul Pavel. „Mergem cu tramvaiul la teatru sau mergem pe jos?” Eu vreau s? merg cu tramvaiul, dar cel?lalt îmi spune c? de mult n-a mai ie?it la o plimbare ?i ar vrea s? mergem pe jos. Tu renun?i în­dat? la dorin?a ta ?i mergi pe jos, pentru c? el vrea a?a, chiar dac? tu ai vrut foarte mult s? mergi cu tramvaiul. Aceasta este ascultarea pe care o face mireanul. Asta e ascultare, asta e dragoste!

–    Sîntem de foarte multe ori pu?i în situa­?ia de a lua decizii. Cum putem cunoa?te atunci voia lui Dumnezeu? Acum sînt în si­tua?ia de a m? împotrivi semenilor mei, pen­tru c? m? îndeamn? spre p?cate, deci duc o via?? mai mult de împotrivire. Cum a? putea s? sporesc în aceste condi?ii?

în a?a fel ar trebui s? tr?im nevoin?a noastr? noi, cre?tinii, încît ceilal?i s? nu prea ?tie ce nevoin?? avem. Iosif a tr?it în a?a fel în casa lui Faraon, încît a cî?tigat dragostea ?i respectul acestuia, s-a c?s?­torit cu fiica mai-marelui preo?ilor Egip­tului, care, desigur, era un preot idolatru, un preot care aducea jertf? demonilor. ?i cu atîta în?elepciune s-a purtat dreptul Iosif incit nici de Dumnezei Cel Viu nu s-a dep?rtat ?i nici pe ceilal?i nu i-a sfidat prin evlavia sa, nu i-a smintitr nu ia ridicat împotriva sa. Lot a putut fi drept în Sodoma, între homosexuali ?i p?c?to?i de tot felul. De ce? Pentru c? nu i-a judecat. De aceea el a fost Lot.

A?a c? via?a sfînt? nu vede în ceilal?i sminteal?. Pentru c? e smerit?, pentru c? nu judec?. ?i, dac? avem aceast? stare, bi­ruim toate. ?i nu mai avem împotrivire.

Pe lîng? nevoin?ele noastre necesare, nevoin?ele trupe?ti, s? avem întotdeau­na, în primul rînd, aceast? lucrare a ini­mii, prin care ne socotim pe noi mai jos decît ceilal?i oameni, prin care s? le d?m tuturor o ?ans? de mîntuire ?i de leg?­tur? cu Dumnezeu, indiferent de viata pe care o duc, ?i s? ne vedem de ale noastre. Pentru c? spune Apostolul Pavel: Ce ne va desp?r?i pe noi de dragostea lui Hristos? Nici frigul, nici focul, nici în?l­?imea, nici adîncul, nici sabia, nici o idee m?car nu poate s? ne despart? pe noi de dragostea lui Hristos! Cu atît mai mult cei care intr? în via?a noastr?, de care pîn? la urm? nu putem sc?pa, pentru c? asta este realitatea, nu trebuie s? ne pre­ocupe prea mult.

Tr?im aici, sau în alt? parte, mergem la un anume serviciu ?i avem acolo anumi?i colegi ?i un anume patron. Nu c?ut?m al?ii acum, pentru c? nici al?ii nu sînt mai buni. Ci c?ut?m sa rezolvam problema în?untrul nostru, avînd în minte pe dreptul Iosif, pe Lot, pe Avram si pe sfin?ii care s-au sfiintit în adun?ri, în imperii p?gîne, fiind dem­nitari, fiind slugi ale unor st?pîni necre­dincio?i ?i r?i. A?a ?i noi, s? c?ut?m în noi aceast? lucrare sfin?itoare care ne eli­bereaz? de grija pentru to?i ceilal?i.

Binecuvantarea Domnului peste voi, cu al Sau har si cu a Sa iubire de oameni  totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor.