“Suntem aten?i la ce au spus ?i scris P?rin?ii, si nu la cum au tr?it.În loc s? facem comentarii la textele P?rin?ilor, ar trebui mai bine s? le copiem via?a. P?rin?ii s-au rugat mult, au privegheat mult, au postit mult, au iubit s?r?cia ?i simplitatea, au urât cugetarea lumeasc?, s-au r?zboit cu în?el?ciunile, s-au scârbit de comodit??ile vie?ii, au fugit de ranguri, cinstiri, au iubit mucenicia.Facem noi a?a ceva? ?inem în mâini c?r?ile P?rin?ilor ?i via?a noastr? constituie o negare a vie?ii lor.P?rin?ii sunt via??, nu filologie“.
Categories
In vremea noptii langa apa
Sfantul Filumen s-a nascut in ziua de 15 octombrie 1913, in parohia Sfantul Sava din Nicosia (Lefkosia), capitala insulei Cipru. Parintii sai, anume Gheorghe si Magdalena Hasapis, numiti si “Orundiotis”, dupa locul natal (satul Orunda), au primit de la Dumnezeu 13 copii, dintre care au supravietuit insa numai zece, sapte baieti si trei fete. Dupa numele de mirean, Sfantul Filumen s-a numit Sofocle, el fiind frate geaman cu Alexandru, cel care avea sa devina Arhimandritul Elpidie, si el un parinte foarte iubit in insula Cipru.
Una dintre cele mai mari rataciri ale papismului este faptul ca identifica fiinta necreata a lui Dumneeu cu energiile Sale necreate. Pe deasupra, ii atribuie lui Dumnezeu energii create. Energii create au numai creaturile. Dumnezeu cel necreat are numai energii necreate.
Acest sfânt, dup? ce a trecut fiecare treapt? bisericeasc? ?i a str?lucit cu nevoin?? ?i dumnezeiasc? cuno?tin??, a fost hirotonit episcop al Iconiei, cu voin?a lui Dumnezeu ?i alegerea a tot poporul, în vremea împ?ra?ilor Valentinian ?i Valent, ajungând înc? ?i pân? în vremea marelui Teodosie ?i a fiilor lui, în anii 374, înv???tor f?cându-se al dreptei credin?e ?i cu vitejie stând pururea pomenitul împotriva eresurilor lui Arie ?i ale lui Macedonie ?i ale lui Eunomie, din care pricin?, multe prigoniri ?i necazuri a r?bdat de la cei necredincio?i. Acesta s-a ar?tat împreun?-nevoitor al p?rin?ilor celor 150 ce s-au adunat la Sfântul ?i a toat? lumea la doilea Sinod împotriva lui Macedonie Pnevmatomahul (adic? lupt?torul împotriva Sfântului Duh), fiind unul dintre ei, în anii 381.
[…] În acea vreme i s-a născut împăratului un fiu de o frumusețe rară, căruia i-a dat numele Ioasaf. Și acesta, de mic arăta frumusețea cea mare a sufletului ce avea să aibă. Și adunînd împăratul foarte mulți vrăjitori și cititori în stele, i-a întrebat ce va fi pruncul care s-a născut cînd va veni în vîrstă. Iar ei, mult socotind, au zis că va fi mai mare decît toți împărații care au fost mai înainte. Însă unul dintre acei cititori în stele care era mai înțelept, a zis către împăratul, nu din citirea stelelor, ci din descoperirea lui Dumnezeu: “Pruncul ce s-a născut nu va trăi în împărăția ta, ci într-alta mai bună și fără seamăn de mare; căci credința creștinească ce se prigonește de tine o va primi și nădăjduiesc că nu va minți această proorocie a mea“.