O scurta recenzie la cartile parintelui Savatie Bastovoi, facuta de dl. Tabara, avandu-l invitat pe insusi autorul.
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=T97i-C92g48
Categories
Month: May 2012
Categories
Rostul zodiilor
Omule nebun, ce legătură poate să aibă zodia de pe cer, cu nașterea ta pe pămînt?. Niciodată nu are legătură steaua ta de pe cer cu nașterea ta. Ne-am făcut răi din cauza răutății noastre. Am dat voința noastră în mîna satanei, ne-a făcut răi de bunăvoie, nu de silă. Nu ne-a silit nici luna la rău, nici zodiile, nici constelațiile cerului, ci răutatea noastră și voia noastră proprie, iar aceasta aduce munca veșnică.
Sf. Vasile cel Mare – Hexaimeron
Categories
Sf Ioan Gura de Aur – Omilia VIII la Matei
„Si intrand in casa au vazut Pruncul cu Maria Mama Lui; si cazand s-au inchinat Lui; si deschizand vistieriile lor, I-au dat daruri: aur, tamaie si smirna”
Idei principale:
- Ce i-a facut pe magi sa se inchine Pruncului? Aceea ce i-a facut sa plece din tara lor si sa faca un drum atat de lung, anume: steaua si lumina pusa de Dumnezeu in sufletul lor.
- Credinta e mai intarita cand implinesti poruncile fara iscodire, fara a cauta pricina celor poruncite;
- Pruncul este trimis in Egipt si astfel se implineste proorocia [Matei 2, 15];
- Hristos inca de la inceput a fost intampina de vrajmasie si ispite, iara Mama, desi nu savarsise nici un rau, fuge intr-o tara barbara.
- Iosif, credincios fiind, se supune spuselor ingerului si rabda cu bucurie toate incercarile, fara cartire.
- despre viata monahilor
*) Puteti citi online Omiliile aici.
In dor, omul este cu totul la cel pe care-l iubeste. Este cu intelegerea adanca in acela, dar, in acelasi timp, in dor se cunoaste omul pe sine insusi, cum nu se cunoaste in afara dorului.
Cel ce doreste se depaseste pe sine, si se cunoaste intr-un mod mai deplin, pe cand egoistul nu se vede decat pe sine, dar foarte ciuntit, caci nu e preocupat decat de satisfacerea pasiunilor sale…
Individualistul nu sufera de dor. Dar el nici nu a strabatut prin cunoastere la esenta cea mai frumoasa a altuia. Lui ii este indiferent din punct de vedere afectiv ca este sau nu este cineva langa el. El nu sufera de absenta cuiva. El nu cunoaste afectiv propriu-zis pe nimeni, decat pe sine insusi, si nici pe sine insusi nu se cunoaste afectiv, deci nu se are deschis in ceea ce este mai adanc si… mai uman in el. El duce o existenta introvertita. Este interesat numai de el. Dar si introvertirea lui se opreste la un zid chiar in fiinta proprie, dincolo de care nu poate trece.
In dor fulgera o patrundere deosebit de adanca a calitatilor si frumusetilor persoanei dorite,
Categories
Curs psaltica
Cu bucurie va anuntam inceperea cursului de muzica psaltica ce se va tine vinerea intre orele 19.30 – 21:00 la sediul T.C.O.* Cursul este gratuit. Inscrieri si informatii de la contact@a-tco.ro.
*) sediul T.C.O. se afla in strada Frumoasa, nr. 31, etaj 3 , sala 42.
Categories
Ieri, azi, mereu
Adunatu-s-au aci o seamă de cuvinte, – răspunsuri la atatea lacrimi… Și unele și altele se adunau la măsuța sfintei spovedanii, unde mila lui Dumnezeu strălucea in ele, ca soarele in picurii de rouă.
Strălucirile acelea, prinse din lacrimi, impreună le dăm – Părinte și părinți – invățături din vreme urmașilor, in neam și-n neam, ca să nu mai orbecăiască și ei in noaptea neștiinței și a lipsei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, intunecă vremile și prea adesea cruntă pămantul.
Este o singură cale senină: trăirea invățăturii creștine, in toată adancimea ei și in toată sinceritatea noastră. Asta rămane singura cale sigură, pe care trebuie s-o invățăm mereu, in fiecare rand de oameni. Cu părintească iubire, tuturor ostenitorilor, și cu multă smerenie, la toți creștinii.
Arsenie.
Sursa: Arsenie Boca – Cararea Imparatiei Cuvant inainte
Categories
Viata, ca o clipa
Aceasta poezie sta scrisa la intrarea Bisericii Sadica din jud. Sibiu, loc unde s-au pus bazele unei manastiri.
Un lung tren ne pare viata.
Ne trezim in el mergand,
Fara sa ne dam noi seama,
Unde ne-am suit si cand.
Fericirile sunt halte,
Unde stam cate-un minut,
Pana bine ne dam seama,
Suna, pleaca, a trecut.
Iar durerile sunt statii
Lungi, de nu se mai sfarsesc