Adunatu-s-au aci o seamă de cuvinte, – răspunsuri la atatea lacrimi… Și unele și altele se adunau la măsuța sfintei spovedanii, unde mila lui Dumnezeu strălucea in ele, ca soarele in picurii de rouă.
Strălucirile acelea, prinse din lacrimi, impreună le dăm – Părinte și părinți – invățături din vreme urmașilor, in neam și-n neam, ca să nu mai orbecăiască și ei in noaptea neștiinței și a lipsei de sfat, de unde vin toate relele care chinuiesc pe oameni, intunecă vremile și prea adesea cruntă pămantul.
Este o singură cale senină: trăirea invățăturii creștine, in toată adancimea ei și in toată sinceritatea noastră. Asta rămane singura cale sigură, pe care trebuie s-o invățăm mereu, in fiecare rand de oameni. Cu părintească iubire, tuturor ostenitorilor, și cu multă smerenie, la toți creștinii.
Arsenie.
Sursa: Arsenie Boca – Cararea Imparatiei Cuvant inainte