Gândurile bune aduc sănătatea duhovnicească

Nevoința duhovnicească – Cuviosul Părinte Paisie Aghioritul

Gândurile bune aduc sănătatea duhovnicească

–   Părinte, care sunt caracteristicile gândului slab?
–   La ce te referi? Pentru prima dată aud aceasta.
–   Ați spus că faptul de a avea cineva gând de-a stânga, de a interpreta rău un comportament…
–   Și am spus că acesta este un gând slab?
–   Mi-am adus aminte de acela care voia să stea cu Sfinția Voastră ca ucenic și i-ați spus: “Nu te țin, pentru că ai gând slab”.
–   Nu, n-am spus așa. Ci i-am spus: “Nu te iau ca ucenic, pentru că nu ai sănătate duhovnicească”. “Ce înseamnă sănătate duhovnicească?”, mă întreabă, “nu ai gânduri bune, îi spun. Ca om am și eu cusururile mele, iar ca monah de atâția ani se poate să am și câteva virtuți. Dar dacă nu ai gând bun, te vei vătăma și de cusururile mele și de virtuțile mele”. Despre un copil mic poate spune cineva că are gând slab, pentru că este încă nematurizat, nu însă despre unul mare.
–   Părinte, toți cei mari sunt și maturi?
–   Unii nu se maturizează din pricina capului lor. Alt­ceva este când nu-l duce capul. Atunci când cineva nu se mișcă simplu, gândul lui merge la rău și pe toate le înțelege strâmb. Unul ca acesta nu are sănătate duhov­nicească, și nu numai că nu este ajutat de bine, dar se și chinuiește.

–    Părinte, dacă vedem o neorânduială, este de folos să căutăm să-l descoperim pe cel ce a făcut-o?
–    Caută mai întâi să vezi dacă nu ai făcut-o tu. Aceasta este mai bine.
–   Dar atunci când îmi dau pricini alții?
–   Tu câte pricini nu ai dat? Dacă te vei gândi la aceasta, vei înțelege că greșești înfruntând astfel lucrurile.
–   Iar atunci când spunem: “Aceasta cred că a făcu­t-o cutare soră”, este și acesta un gând de-a stânga?
–   Ești sigură că într-adevăr a făcut-o acea soră?
–   Nu, dar pentru că și altă dată a făcut ceva asemă­nător. ..
–   Tot gând de-a stânga este, deoarece nu ești si­gură. Apoi, chiar de ar fi făcut-o acea soră, cine știe cum și de ce a făcut-o.
–   Părinte, dar dacă văd, de pildă, că o soră are vreo patimă?
Tu ești stareță? Stareța are responsabilitatea și de aceea trebuie să vă cerceteze patimile. Voi însă de ce să cercetați patimile celeilalte? Incă nu ati învățat să lucrați corect în voi înșivă. Dacă vreți să lucrați corect în voi înșivă, să nu cercetați ce fac ceilalți din jurul vostru, ci să cultivați gânduri bune, atât pentru cele bune cât și pentru cele rele pe care le vedeți în ceilalți. Indiferent cu ce scop face celălalt ceva, voi puneti-vă un gând bun în minte. Gândul cel bun are dragoste în el, îl dezarmează pe aproapele și îl face să se com­porte bine fată de tine. Vă aduceți aminte de acele călugărite care l-au luat pe tâlhar drept avă? Când s-a descoperit cine este, au crezut că face pe nebunul pentru Hristos și se preface în tâlhar, și la mai mare evlavie l-au avut. In cele din urmă s-a mântuit și el, și cei împreună cu el7.
–   Părinte, dar atunci când o soră îmi spune o min­ciună…
–    Dar dacă va fi fost nevoită chiar din pricina ta să spună o minciună, sau dacă a uitat și ceea ce ți-a spus nu este minciună? Sora de la arhondaric, de pildă, cere de la bucătăreasă salată și aceea îi spune: „Nu am”, în vreme ce aceea știe că are. Dacă sora ce a cerut nu are gânduri bune, va spune: “îmi spune min­ciuni”. Insă dacă are gânduri bune, va spune: “Săr­mana, a uitat că are salată, pentru că are multă treabă”, sau: “a tinut-o pentru o altă nevoie”. Nu ai sănătate duhovnicească, și de aceea gândești așa. Dacă ai fi avut sănătate duhovnicească, le-ai fi văzut curate chiar și pe cele necurate. Precum ai fi văzut fructele, așa ai fi văzut și gunoiul, pentru că gunoiul a ajutat să se facă fructele.
Cel ce are gânduri bune are sănătate duhov­nicească și răul îl preschimbă în bine. Imi aduc aminte că în timpul ocupației germane toti copiii care aveau un organism tare mâncau cu poftă o bucată de pâine din făină de porumb și erau mereu sănătoși, in timp ce niște copii din familii bogate, cu toate că mâncau pâine cu unt, erau bolnăvicioși, deoarece nu aveau organismul rezistent. Chiar și dacă ai lovi pe cineva care are gânduri bune, acela va spune: “Dumnezeu a îngăduit aceasta ca să-mi șterg greșelile mele cele vechi. Slavă lui Dumnezeul”. In timp ce pe un altul, care nu are gânduri bune, deși vei merge ca să-l mângâi, va crede că mergi ca să-l bați. Luați exemplu de la unul beat. Dacă este rău, va sparge toate în beția sa. Dar dacă este bun, fie va plânge, fie se va arăta foarte binevoitor. Un om beat spunea oarecând: “Dăruiesc câte o găleată de lire celor care mă invidi­ază!”.

This entry was posted in Ortodoxia. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *