“Dumezeu ne iart? u?or, îns? noi, oamenii, fiind u?uratici cu firea ?i
scur?i la minte, trebuie s? ne înt?rim în starea de pace cu Dumnezeu prin
osteneal? sau prin nevoin?? mult?. Vinov??ia ne-o iart? Dumnezeu îndat? dup?
m?rturisire. Cu obi?nuin?a de a p?c?tui trebuie s? ne lupt?m noi, uneori,
toat? via?a. Aceast? vreme de am?r?ciune care ne înva?? minte ca s? nu ne
mai întoarcem la cele dintâi e chiar vremea de înt?rire a s?n?t??ii noastre
suflete?ti. Aceasta ne înva?? cel mai bine calea lui Dumnezeu.
S? nu uit?m c? una e lupta ?i suferin?a omului m?rturisit ?i alta e
suferin?a omului nem?rturisit. Unul e luminat la minte, lini?tit ?i câ?tig?
din nou nevinov??ia; cel?lalt e întunecat, înd?r?tnic ?i mai mult se
afund?. Unul e ascult?tor de duhovnic, – asta-i u?ureaz? r?bdarea
încerc?rilor; cel?lalt nu ascult? de nimeni, ceea ce-i face îndreptarea cu
neputin??.”
Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, C?rarea Împ?r??iei,
Ed. Sfintei Episcopii Ortodoxe Române a Aradului, Deva, 2006.