Învață de la toate!

Învață de la apă să ai statornic drum,
Învață de la flăcări, că toate-s numai scrum.

Învață de la umbră să taci și să veghezi,
Învață de la stâncă cum neclintit să crezi.

Învață de la soare cum trebuie să apui,
Învață de la piatră, cât trebuie să spui.

Învață de la vântul ce adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniștit să treci.

Învață  de la toate, că toate-ți sunt surori,
Cum trebuie să treci frumos prin viață, cum poți frumos să mori.

Învață de la vierme, că nimeni nu-i uitat,
Învață  de la nufăr să fii mereu curat.

Învață de la flăcări ce avem de ars în noi,
Învață de la ape să nu dai înapoi.

Învață de la umbră să fii smerit ca ea,
Învață de la stâncă să-nduri furtuna grea.

Învață de la soare, ca vremea să-ți cunoști,
Învață de la stele, că-n cer sunt numai oști.

Învață de le greier, când singur ești să cânți,
Învață de la lună, să nu te înspăimânți.

Învață de la vulturi când umerii ți-s grei,
Și du-te la furnică să vezi povara ei.

Învață de la floare să fii gingas ca ea,
Învață de la oaie să ai blândețea sa.

Învață de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învață de la toate, că totu-i trecător.

Ia seama fiu al jertfei prin lumea care treci,
Să-nveți din tot ce piere, cum să trăiești pe veci !

Traian Dorz

This entry was posted in Poezii. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *