Category: Vietile Sfintilor

Viata unui sfant (aproape) contemporan, mare savant, medic desavarsit si pastor care si-a pus viata pentru pastoritii sai. Toate aceastea, in plina teroare bolsevica. Acum, un nou doctor fara de arginti.

[vimeo http://vimeo.com/24940811]

Sfintii Chiril si Metodiu au tr?it prima parte a vie?ii lor în Bizan?ul secolului al IX-lea aflat în plin avînt teritorial ?i cultural dup? o lung? perioad? de criz? generat? de schisma Bisericilor orientale (nestorienii, monofizi?ii ?i monoteli?ii), de marile invazii ale slavilor ?i arabilor ?i de nefasta politic? iconoclast? ca r?spuns la aceste provoc?ri anterioare.

De?i Imperiul ?i Biserica au dep??it aceste crize ?i au intrat într-o perioad? înfloritoare începînd cu Duminica Ortodoxiei (843), sfin?ii Chiril ?i Metodiu au avut de r?spuns unor noi provoc?ri ?i amenin??ri îndreptate asupra vitalit??ii ?i unit??ii Bisericii.

Documentar video despre Sfantul Inchisorilor, marturisitorul Valeriu Gafencu.

Iubea fara alegere; era o fiinta iubitoare. Aici el iesea, nitel, din fiinta omeneasca… [pr. Arsenie Papacioc]

Noi totdeauna zicem sa ne aparam libertatea si eu zic Doamne ia-mi libertatea care-mi robeste suletul, si da-mi robia, care-mi elibereaza inima si sufletul meu [Valeriu Gafencu]

[youtube http://youtu.be/Ogg9aJXg9x0]

Sfântul Nou Mucenic ?i F?c?tor de Minuni Efrem s-a n?scut în Grecia la 14 septembrie, 1384. A r?mas f?r? tat? pe când era înc? tân?r ?i mama a r?mas singur? s? creasc? ?apte copii.

Când Efrem a împlinit 14 ani, Bunul Dumnezeu i-a c?l?uzit pa?ii c?tre o m?n?stire din Muntele Amoman, lâng? Nea Makri din Atica. M?n?stirea avea hramul Buneivestiri ?i a Sfintei Parascheva. Aici el ?i-a luat crucea lui Hristos pe care to?i cei ce vor s?-L urmeze trebuie s? o fac? (Mat. 16:24). Aprins de dragostea pentru Domnul Sf. Efrem s-a supus de bun?voie disciplinei monastice. Timp de aproape 27 de ani el a urmat exemplul vie?ii sfin?ilor ?i pustnicilor de?ertului. Cu râvn? dumnezeiasc? el L-a urmat pe Hristos ?i s-a dezrobit de pl?cerile lume?ti. Din mila Domnului ?i-a purificat sufletul de patimile omorâtoare devenind vas ales al Sfântului Duh, fiind învrednicit ?i de înalta treapt? a preo?iei, slujind cu mult? smerenie ?i zdrobire de inim? în altar. 

Aceasta a fost singura fiic? n?scut? lui Liciniu, regele din cetatea ce se cheam? Maghedon. La început sfânta s-a numit Penelope, ?i atât str?lucea cu frumuse?ea trupului, încât întrecea pe vârstnicile ei. Ea tr?ia într-un turn înalt zidit de tat?l s?u, cu treisprezece fecioare frumoase, având mult? avere spre slujba ei, ?i scaun, mas? ?i sfe?nic, toate f?cute de aur. ?i era când a fost a?ezat? acolo de ?ase ani, fiind înv??at? de oarecare b?trân Apelian, pe care îl rânduise Liciniu s? intre la dânsa. Într-una din zile, ea a v?zut c? a venit o porumbi??, ?i aducând o ramur? de m?slin, a pus-o pe mas?; iar un vultur aducând o cunun? f?cut? din flori a pus-o pe mas?. Apoi a v?zut c? a venit pe alt? fereastr? un corb ?i a pus un ?arpe pe mas?. De acestea mirându-se ea, ?i cugetând ce pot s? însemne a întrebat pe b?trânul Apelian, care i le-a dezlegat zicând c? porumbi?a este nevoin?a gândului ei ?i ramura cea de m?slin este pecetea lucrurilor ?i deschiderea botezului; iar vulturul, care este împ?rat celorlalte p?s?ri, prin cunun? îi însemna biruin?a spre bun?t??ile cele alese; iar corbul care adusese ?arpele, însemna necazul ?i reaua ei p?timire. În scurt spunând, i-a tâlcuit ?i i-a ar?tat ei nevoin?a muceniciei, ce avea s? îndure pentru Hristos. ?i alte pream?rite pentru dânsa se spun.

Hristos a inviat!

In vietile sfintilor, ziua a 24-a se face pomenirea  sfintei Cuvioase Elisabeta.

Aceast? cuvioas? Elisabeta din fraged? vârst? petrecând cu osteneli sih?stre?ti, a luat de la Hristos har de t?m?duiri, ?i t?m?duia tot felul de boli. Na?terea ei s-a ar?tat prin dumnezeiasc? descoperire, ?i mai înainte s-a însemnat pentru dânsa c? va s? fie vas ales. Fericita purta numai o îmbr?c?minte pe dânsa ?i înghe?a de frig ?i de ger. A petrecut patruzeci de zile nemâncând; trei ani a avut gândul numai la Dumnezeu, iar cu ochii cei trupe?ti nicidecum n-a v?zut frumuse?ea ?i întinderea cerului. N-a gustat untdelemn mul?i ani, ?i n-a pus înc?l??minte în picioarele ei. Str?lucind drept aceea într-aceste fapte bune, cu pl?cere dumnezeiasc?, a adormit în Domnul, dând har de multe minuni pân? în ziua de ast?zi, celor ce n?zuiesc c?tre dânsa cu credin??.

1. Pe când eram copil, zicea Serapion, ?i locuiam împreun? cu p?rintele Theona, din ispita diavolului m? deprinsesem ca, dup? ce luam masa cu b?trânul în ceasul al nou?lea, s? as­cund zilnic în sân un pesmet, pe care apoi îl mâneam mai târ­ziu pe ascuns.

De?i s?vâr?eam acest furt f?r? încetare, oare­cum cu voia mea, din neînfrânarea unei dorin?e înr?d?cinate totu?i, dup? îndeplinirea poftei nem?rturisite, gândindu-m? ce am f?cut, sim?eam ca mai puternic? remu?carea pentru fapta rea decât pl?cerea pe care mi-o produsese s?vâr?irea ei.