Matei a impartit toate neamurile in trei, ca sa arate ca iudeii nu s-au facut mai buni, chiar daca si-au schimbat stapanirea, n-au fost mai buni nici cand au fost ocarmuiti de povatuitori de popoare, nici cand au fost ocarmuiti de preoti, nici cand au fost ocarmuiti de imparati. Asa obisnuieste sa faca Dumnezeu. Cand nenorocirile se inmulteau si vede ca poporul este chinuit si impilat de tirania vrajmasilor, atunci Dumnezeu Isi arata putrea Sa. Asa a facut cu iudeii care erau in Babilon. Din cele spuse, este deci limpede ca Evanghelistul Matei nu i-a impartit fara rost si la intamplare pe starmosii lui Hristos in trei cete.Prima merge de la Avraam pana la David; a doua de la David pana la stramutarea In Babilon iar a treia de la stramutare in Babilon pana la Hristos.
Cand incepe genealogia, ii aminteste pe cei doi: pe David si pe Avraam, iar cand o mai spune o data, tot pe ei ii aminteste, evanghelistul staruie atat de mult asupra lor pentru ca lor le-au fost facute fagaduintele. Asadar dupa ce Matei i-a numit pe toti stramosii lui Hristos si a ajuns la Iosif, nu s-a oprit aici, ci a adaugat:”Iosif barbatul Mariei” (Matei 1:18) aratand cu aceste cuvinte ca din pricina Fecioarei l-a trecut pe Iosif in genealogie(deoarece nu era obiceiul la iudei in Vechiul Testament sa se faca genealogia femeilor, ca si in acest lucru sa implineasca legea, stiind ca evanghelistul Matei si-a scris evanghelia pentru iudei). Prin pomenirea acestor neamuri evanghelistul il pune pe cititorul cu luare aminte sa cereceteze vremea cuprinsa intre Avraam si Iosif, aratandu-i ca acest Iisus este Hristosul propovaduit de prooroci. Pentru ca avea sa spuna ceva de o insemnatate deosebita, anume ca Iisus Hristos s-a nascut din fecioara, evanghelistul pomeneste neamurile inaintea istorisirii nasterii. Face deci numerotarea anilor ca sa aminteasca cititorilor sai ca Cel nascut este acela despre care Patriarhul Iacov a spus ca va veni atunci cand nu vor mai fi peste iudei domni din Iuda (Facerea 49:10), despre care proorocul Daniil a zis dinainte ca va venii dupa acele multe saptamani (Daniil 9:25-27), iar daca vrei sa numeri anii spusi de inger lui Daniil si cuprinsi in numarul de saptamani, de la zidirea Ierusalimului si pana la Nasterea lui Hristos, vei vedea ca numarul lor ne da intocmai vremea nasterii lui Hristos.
Sursa: “Sfintii parinti despre nasterea si intruparea Cuvantului“