Un filmulet ce are la baza marturiile unor fosti utilizatori de Facebook din care reiese discrepanta dintre online si realitate, dintre ceea ce cred utilizatorii ca sunt ei insisi si ceea ce arata celorlalti: un profil – fie el oricat de detaliat posibil – si adevarata personalitate a celui care se ascunde in spatele acestuia.
Prietenia este mult mai profunda decat simplul fapt de a comunica in scris/in imagini cu celalat.
Iubirea este mult mai mult decat o suma de calitati ale celuilalt.
De fapt, “socializare” este impropriu spus ca fac cei ce utilizeaza Facebook, caci cel mult poate fi numit o retea “de informare”.
Atfel, cei care posteaza date despre sine – ce au mai facut, ce au de gand sa faca, unde vor merge sau unde au fost, cu cine se/urmeaza sa se vada, etc – se lasa la aprecierea cititorilor, care ii judeca si ii catalogheaza in sinea lor, neexprimandu-si totusi aceste ganduri, ca niste “friend”-zi buni ce sunt (ipocrizie).
Rezultatele utilizarii Facebook nu se opresc aici, pentru ca prin el sunt starnite patimi precum: desfranarea (ochii si mintea nu mai sunt paziti), inchipuirea de sine, indreptatirea de sine, mandria, minciuna, barfa si altele.
O alta repercusiune a utilizarii indelungate a facebook este, conform studiilor, dependenta. Peste un miliard de oameni apar ca facand parte din aceasta retea “sociala” (deci cam a sasea pare a Planetei), si numarul lor e in crestere.
Despre problema dependentei in general, puteti sa cititi si la bio-fizicianului Virgiliu Gheorghe:
- http://www.crestinortodox.ro/predici-audio-mp3/virgiliu-gheorghe-audio/
- http://zona4.arhiva-ortodoxa.info/2.audio/Virgiliu%20Gheorghe/Fata%20nevazuta%20a%20televiziunii/
- http://www.ortodoxmedia.com/autor/62/Virgiliu-Gheorghe
Timpul, care dupa Sfintii Parinti ne este dat noua spre a lucra mantuirea noastra, este acaparat de aceasta goana dupa “o jumatate”, cazand in plasa de a crede ca o “intalnire virtuala” poate inlocui si chiar ca este de ajuns in detrimentul uneia reale.
Prin prezentul articol nu excludem si efectele benefice ale acestei retele. Dintre ele enumeram: posibilitatea intalnirii persoanelor despre care nu mai stiam nimic (cu mentiunea ca daca nu se folosesc date reale, nu ai poti fi gasit decat cel mult intamplator).
Nu includem la enumerarea elementelor pozitive si “intalnirea” de noi persoane, caci pana la intalnirea efectiva cu OMul, totul poate fi decat o simpla farsa facuta de oricine.
Daca mai gasiti si alte lucruri pozitive legate de facebook, va rog sa vi le exprimati la contact[at]a-TCO.ro
2 replies on “Facebook vs. realitate”
Hristos s-a inaltat! Ma bucur de tema. Eu am multi prieteni, dar nu consider ca facebook-ul are vreo legatura cu prietenia, intradevar este bun pentru informare, sau pentru a vedea poze, dar nu pentru socializare in adevaratul sens al cuvantului, adica despre prietenie. Prietenia este frumoasa, dar este si grea, necesita si o oarecare jertfa, care nu suntem dispusi sa o facem, suntem cam comozi la capitolul jertfa. Dumnezeu sa ne lumineze!
Adevarat S-a inaltat!
Ai dreptate cand spui ca jertfa este parte integranta a prieteniei, insa cum poate cineva sa dea ceva de la sine, cand prin tot ceea ce face arata ca se iubeste doar pe sine? Caci cum se poate numi dorinta de a iti imbunatati profilul, de a il face cat mai popular inaintea “friend”-zilor, de a crea o imagine cat mai buna a MEA fata de ei? Sau discutiile cu ce AM facut sau VOI face, unde AM fost sau VOI merge sau ce IMI place, ce VREAU, etc, nu arata din destul grija ce o avem fata de propria imagine?
Noi, crestinii avem datoria de a nu trambita inaintea noastra, ci in locul nostru sa vorbeasca faptele. Daca pe Facebook stam si bravam cu faptele noastre rele, este de la sine inteles ca nu este un lucru bun. Dar si daca am face vreun lucru bun, vreo fapta de virtute, daca povestim publicului larg despre aceasta, ce rasplata sa mai asteptam, afara de slava de la oameni?
Nu neg ca doua persoane se pot cunoaste pe Facebook, dar a afirma ca prin intermediul lui poti mentine o relatie, mi se pare deplasat, caci dragostea este neconditionata (nu cauta ale sale) este cuviincioasa (nu se poarta cu necuviinta), este sincera (nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr); aceste calitati, nu pot fi traite “la distanta, virtual” ci impreuna cu celalat.