Cititul la Psaltire [1/2]

Se recomandă citirea Psaltirii în post în mod special? Se spune că poate fi primejdioasă. În ce sens?

Nu știu cum poate să fie primejdioasă Psaltirea. Nu poate să fie primejdioasă Psaltirea în nici un fel. Sfântul Vasile cel Mare spune că mai degrabă să stea soarele pe cer decât să înceteze citirea Psaltirii. Este un lucru apărut în ultima vreme – nu știu cum a apărut acest lucru. Este mai mult ca o sminteală, ca o piedică pusă în fața oamenilor, ca să se îndoiască și să nu mai citească Psaltirea.

Deci, întâi, în perioada postului este foarte mult recomandată citirea Psaltirii. Și la slujbele din biserică, la mânăstiri, ea se citește mai mult decât în afara posturilor. Adică, în afara posturilor, la slujbele din mânăstire se citește întreaga Psaltire în decursul unei săptămâni. În perioada Postului Mare, se citește de două ori Psaltirea, în fiecare săptămână. Deci Psaltirea este potrivită – lectura Psaltirii, citirea Psaltirii – este foarte potrivită cu postul și nu este primejdioasă în nici un fel, așa cum nu este primejdioasă rugăciunea. Pentru că ce este altceva decât tot o rugăciune: ar însemna că și rugăciunea este primejdioasă, dacă Psaltirea este primejdioasă. Deci, nu este primejdioasă în nici un fel. Ce pot, totuși, să spun despre asta? E adevărat că în Psaltire sunt exprimate anumite lucruri într-un anumite fel: găsiți acolo și blesteme (psalmul 108), și un mod de exprimare care arată așa ca un fel de răzbunare, un fel de luptă cu vrășmașii. Mai întâi că peste tot unde este vorba de vrășmași, noi trebuie să înțelegem pe vrășmașul nevăzut. Psaltirea descrie lupta sufletului cu vrășmașii nevăzuți. Psalmul de blestem este un psalm profetic și el se referă la Iuda. Dumnezeu caută să ne atragă spre sine și să ne depărteze de cele rele prin toate mijloacele: și prin făgăduințe, și prin lucruri bune, și printr-un fel de amenințări.

Vorbește fiecăruia după felul cum poate să înțeleagă. De aceea, acele blesteme (în psalmul 108), întâi, am spus, se referă în mod profetic la Iuda. Apoi ele pot avea și rolul de a-i trezi pe cei care sunt mai împietriți, mai obraznici, mai lipsiți de simțire. De unde pot apărea unele ispite: în momentul în care omul se întărâtă în chip pătimaș, citește Psaltirea cu patimă, ca și cum și-ar blestema vrășmașii, pe cei care i-au făcut rău, în clipa în care omul face lucrul acesta, e de așteptat să se aleagă cu multe ispite. Dar nu din cauza Psaltirii, ci din cauza felului cum o citește. Deci, Psaltirea nu poate să aducă nici un fel de rău, așa cum nu ne aduce nici un fel de rău rugăciunea. Fiecare însă trebuie să simtă care este puterea lui și s-o citească după puterea lui, să nu exagereze. Să-și aleagă ceva după puterea lui, să nu citească numai așa de dragul de a citi, urmărind numai cantitatea.
Pr. Arsenie Muscalu – „Fărâmături duhovnicești
Așezământul Vasiliada, București, 2005
This entry was posted in Mari duhovnici, Ortodoxia, Repere romanesti. Bookmark the permalink.

One Response to Cititul la Psaltire [1/2]

  1. Bunul Dumnezeu sa ne daruiasaca tarie si putere sa citim Psañtirea si sa stam far frica In fata vrajmasului chemand pe Domnul Hristos In ajutorul nostru : Dupa CuvIntul Lui cel SfInt ,Curat si Adevarat prin care a spus Indraznit ca eu am biruit moartea si lumea si pacatul si vam dat dreptul la veata cea vesnica Impreuna cu mine in imparatia mea cea cereasca . Doamne Hristoase Fiule si CuvIntul lui Dumezeu vino si te salasluieste In noi si In Sufletul nostru curatestene de taota frica cea de la vrajamasul si pune In noi cuvIntul si plinirea voilor si a poruncilor Tale amin amin amin +++
    Slavit sa fie Numele Domnului In veacul veacului In cer si pe pamInt amin amin amin +++

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *