Sfarsitul crestinesc al roabei lui Dumnezeu Maria Marin

Soția mai sus numitului pensionar a fost o creștină model, din Piatra Neamț. în tot timpul căsniciei sale, care a durat peste 50 de ani, n-a călcat niciodată cuvântul bărbatului ei. Nu știa mai mult decât casa și biserica. Se ruga și postea mereu. Nu lipsea Duminica și în sărbători de la biserică, slujea pe fiecare, primea, ospăta și odibnea pe toți. Apoi niciodată n-ar fi vorbit de rău pe cineva. Și, ceea ce este mai rar pentru femei, vorbea numai câteva cuvinte pe zi.
Din anul 1971, rămânând văduvă, se îngrijea și mai mult de sufletul său, cum adică să-și săvâr­șească mai creștinește viața.
Tot timpul și-l petrecea în rugăciune, post, milostenie și citirea Sfintei Scripturi, iar de la biserică era nelipsită.
Odată a zis nepoatei sale:
– Se apropie ceasul să plec din lumea asta. Să nu vă tulburați! Eu am pregătit toate. Uite colo, sub masă, hainele mele, cu care să mă îmbrăcați, prosoape, lumânări de ceară, pânză pentru punți, câteva așternuturi pentru săraci și bani pentru îngropare. Eu n-am să zac mult.
In anul 1974, luni, 20 mai, după ce se împărtășise cu Trupul și Sângele Domnului, s-a îmbrăcat curat, și-a făcut obișnuita rugăciune, a luat untdelemn, tămâie și lumânări și s-a dus ca de obicei la cimitir, să tămâieze mormântul soțului său, apoi a plecat. La întoarcere s-a gândit să treacă pe la preotul Gheorghe Andone, duhovnicul ei. Cum a urcat treptele din fața casei, s-a lăsat ușor pe cerdac și a adormit cu pace, în vârstă de 78 de ani. Avea fața plină de o duhovnicească liniște!