Frate dragă, din grădină
Îți trimit în dar un crin
Să-ți mângâie lin privirea
Cu veșmântul lui virgin.
Floare dragă, floare dalbă,
Cât de mult aș vrea și eu,
Îmbrăcat în haină albă
Să mă duc la Dumnezeu.
Răsădit acolo, sus,
În grădina minunată,
Să-mi simt viața-mbălsămată,
Cu iubirea lui Iisus.
Plâng înăbușit în noapte
Și suspin cu glasul stins,
Dă-mi veșmântul alb de Nuntă,
Cu crini minunați încins.