Oscar si tanti Roz [9/14]

Drag? Dumnezeu,

Azi am avut ?aptezeci, apoi optzeci de ani ?i m-am gândit la o mul?ime de lucruri.
Mai întâi s? ?tii c-am folosit cadoul de la Tanti Roz, nu-mi amintesc dac? ?i-am vorbit de el, o plant? din Sahara care-?i tr?ie?te toat? via?a într-o singur? zi. De cum pui s?mân?a-n p?mânt ?i-o strope?ti, încol?e?te, d? tulpini, îi apar frunzele ?i-apoi face o floare care produce semin?e, se scutur?, las? capu-n jos ?i, hop, pân? seara s-a terminat! G?sesc c?-i un cadou nemaipomenit ?i-?i mul?umesc c? l-ai n?scocit. Am udat-o azi-diminea?? eu, Tanti Roz ?i p?rin?ii mei – a, nu ?tiu dac? ?i-am spus, ei stau acum la Tanti Roz c?-i mai aproape –, a?a c? am putut s?-i urm?resc toat? existen?a. M-a emo?ionat. Bine, sigur, nu-i cine ?tie ce floare, e mai curând pl?pând?, iar la aspect nu prea bate ea recordul, s?r?cu?a, dar, de?i nu aduce cu vreun baobab, î?i face treaba ei de plant? ca una mare, f?r?-ntrerupere, într-o singur? zi, sub ochii t?i.
Peggy Blue ?i cu mine citim adesea din Dic?ionarul medical. E cartea ei preferat?. O pasioneaz? bolile ?i se întreab? întruna pe care dintre ele o s-o aib?, mai târziu, când se face mare. Eu nu m-am uitat decât dup? cuvintele care m? intereseaz?: „Via??“, „Moarte“, „Credin??“, „Dumnezeu“. ?i închipuie-?i, n-ai s? m? crezi poate, dar nu erau acolo! Fire?te, dac-ar fi s-o lu?m a?a, e o dovad? c? nici via?a, nici moartea, nici credin?a ?i nici tu nu sunte?i ni?te boli. Ceea ce e deja o veste bun?. De?i, dup? mine, într-o carte atât de serioas? ar trebui s? existe r?spunsurile la întreb?rile cele mai serioase ale existen?ei, nu?
–    Am impresia, Tanti Roz, c? în Dic?ionarul medical n-au b?gat decât chestii speciale, probleme pe care le pot întâmpina unii ?i al?ii. Dar lucrurile care ne privesc pe to?i, Via?a, Moartea, Credin?a, Dumnezeu au fost l?sate de-o parte.
–    Ar fi poate mai bine s? te ui?i în Dic?ionarul filozofic, Oscar. De?i, dup? p?rerea mea, chiar dac? vei g?si cuvintele care te intereseaz?, s-ar putea s? fii decep?ionat. Sunt propuse acolo r?spunsuri foarte diferite pentru fiecare no?iune.
–    Cum a?a?
–    Întreb?rile cele mai interesante r?mân ?i vor r?mâne întreb?ri. Ele între?in misterul. Fiece r?spuns trebuie precedat de „poate c?“. Doar întreb?rile neinteresante pot c?p?ta un r?spuns definitiv.
–    Vrei s? spui c? la „Via??“ nu exist? solu?ie?
–    Vreau s? spun c? la „Via??“ exist? mai multe solu?ii, prin urmare ea n-are solu?ie.
–    Dup? mine, Tanti Roz, singura solu?ie la via?? este s? tr?ie?ti.
Doctorul Düsseldorf a intrat s? ne vad?. Avea iar aerul lui de câine b?tut, înc? ?i mai expresiv din pricina sprâncenelor ?lora groase ?i negre.
–    V? piept?na?i sprâncenele, domnule doctor? l-am întrebat.
S-a uitat la to?i cei din jur, surprins, cu aerul c? îi întreab? pe Tanti Roz ?i pe p?rin?ii mei dac? au auzit ?i ei ce-a auzit el. În cele din urm? a r?spuns printr-un da sugrumat.
– Întrebam ?i eu, nu-i nevoie s? face?i mutra asta, domnule doctor. De altfel, dac? e s? fim sinceri, ?in s? v? spun c?, din partea mea, am fost cât se poate de corect în ce prive?te medicamentele, iar dumneavoastr? de asemenea în privin?a bolii. A?a c? termina?i odat? cu aerul ?sta de vinov??ie. Nu e vina dumneavoastr? dac? trebuie s? da?i ve?ti nepl?cute oamenilor anun?ându-i c? sufer? de tot felul de boli incurabile cu nume latine?ti. Destinde?i-v? ni?el, relaxa?i-v?, ce naiba, c? doar nu dumneavoastr? sunte?i Dumnezeu Tat?l. Nu sunte?i dumneavoastr? cel care comand? naturii. Dumneavoastr? nu sunte?i decât un reparator.
Nu mai fi?i a?a încordat, domnule doctor, ce naiba, nu v? mai da?i atâta importan??, altminteri nu ve?i putea continua mult? vreme meseria asta. Uita?i-v? numai un pic ce mutr? face?i!
Pe când m? asculta, doctorul Düsseldorf f?cuse o fa?? de-ai fi zis c? înghi?ise un ou. Apoi mi-a zâmbit cu un zâmbet adev?rat ?i m-a pupat.
–    Ai dreptate, Oscar. Î?i mul?umesc c? mi-ai spus toate astea.
–    N-ave?i pentru ce, domnule doctor. Pl?cerea e de partea mea. Reveni?i când dori?i.
Asta-i tot, drag? Dumnezeu. A?tept s?-mi faci o vizit?, nu uita. Vino. Nu ezita, chiar dac? e mult? lume în momentul respectiv. Mi-ar face într-adev?r pl?cere, s? ?tii.

Pe mâine. Te pup,
Oscar

This entry was posted in Carti. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *