Privi?i fra?ilor ce a f?cut, ?i face, diavolul pentru a îndep?rta gândul omului de la cerul duhovnicesc înspre materie, aservindu-i inima p?mântului ?i ocupa?iilor p?mânte?ti. Privi?i ?i l?sa?i-v? cuprin?i de o team? mântuitoare! Privi?i ?i fi?i pruden?i! Spiritul c?zut i-a determinat pe mul?i c?lug?ri s?-?i procure diverse obiecte rare ?i pre?ioase, ?i când gândul li s-a legat de aceste obiecte, s-a desp?r?it de Dumnezeu. Pe al?ii i-a f?cut s? studieze tot felul de ?tiin?e ?i de arte, pu?in importante, care numai s?-i orienteze înspre p?mânt; ?i când le-a atras toat? aten?ia înspre cuno?tin?ele trec?toare, i-a lipsit de singura cuno?tiin?? necesar?: cea a lui Dumnezeu. Pe al?ii i-a determinat s? câ?tige bunuri pentru m?n?stirea lor, s? se angajeze în construc?ii, s? se îngrijeasc? de gr?dini de agrement, s? cultive gr?dini de legume, holde ?i p??uni, s? creasc? vite, for?ându-i s? uite de Dumnezeu. Pe al?ii i-a determinat s?-?i împodobeasc? chiliile cu flori ?i imagini, s? sculpteze linguri sau s? confec?ioneze m?t?nii, ?i i-a îndep?rtat de Dumnezeu. Dup? ce odat? i-a determinat s? se ata?eze de altceva, i-a înv??at s?-L neglijeze pe Dumnezeu. Pe al?ii i-a convins s? acorde o aten?ie aparte regimului lor alimentar, sau altor forme de ascez? turpeasc?, s? dea o mare importan?? pâinii pr?jite, ciupercilor, verzei, maz?rii sau fasolii uscate; ?i astfel au pref?cut echilibrata, sfânta ?i duhovniceasca practic? ascetic? într-o stupid? performan?? trupeasc? ?i p?c?toas?. în ce-i prive?te pe asce?ii în?i?i i-a intoxicat ?i i-a buim?cit printr-o fals? în?elepciune, pe de-a-ntregul trupeasc?, prin p?rerea de sine ?i prin dispre?uirea altora, lucruri care anuleaz? orice progres duhovnicesc ?i duc la pierzanie ve?nic?. Unora le-a sugerat s? dea o importan?? exagerat? tipicului liturgic, f?cându-i orbi la în?elesul duhovnicesc al acestuia. De?ertând în felul acesta cre?tinismul de substan?a lui, au r?mas cu un înveli? gol ?i material; s-au îndep?rtat de Biseric?, au îmbr??i?at înv???turi false ?i absurde ?i au c?zut în schism?. Aceast? tactic? este atât de comod? pentru spiritul c?zut încât o aplic? acum peste tot. Este atât de practic? pentru a-1 duce pe om la pieire încât în vremurile din urm? o va întrebuin?a pentru îndep?rtarea de Dumnezeu a lumii întregi. Diavolul recurge la acest gen de lupt? cu un succes incontestabil, în vremurile de pe urm?, sub influen?a st?pânului lumii acesteia, oamenii vor fi literalmente poseda?i de un ata?ament fa?? de p?mânt ?i fa?? de tot ce-i material ?i trupesc. Vor fi st?pâni?i de grijile acestei lumi ?i se vor preocupa de dezvoltarea bunurilor materiale; se vor îngriji exclusiv de amenajarea p?mântului, ca ?i cum aici ar avea locuin?? ve?nic?. Devenind trupe?ti ?i materiali, vor uita de ve?nicie, ca ?i cum aceasta n-ar exista; vor uita de Dumnezeu ?i—1 vor p?r?si. “Precum a fost în zilele lui Noe, prooroce?te Domnul, tot a?a vafi ?i în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se m?ritau pân? în ziua când a intrat Noe în corabie ?i a venit potopul ?i i-a nimicit pe to?i. Tot a?a precum a fost în zilele lui Lot: mâncau, beau, cump?rau, vindeau, s?deau ?i zideau, iar în ziua în care a ie?it Lot din Sodoma a plouat foc din cer ?i pucioas? ?i i-a nimicit pe to?i. La fel va fi în ziua în care se va ar?ta Fiului Omului” (Luca 17,26-30).
Ca s? te ?ii tare în lupta cu spiritul c?zut, trebuie s?-1 vezi. Nu te po?i lupta decât cu un adversar sesizabil cu sim?urile trupului sau ale sufletului. Dar atunci când adversarul este nev?zut, când armele lui sunt nev?zute, când nici o sim?ire ?i nici o senza?ie nu-i v?de?te prezen?a ?i lucrarea, este ca si cum n-ar exista. Ce lupt? poate avea loc în astfel de condi?ii?
Dracii, nev?zu?i pentru ochii no?tri trupe?ti, pot fi v?zu?i cu ochii sufletului, cu mintea ?i cu inima. Sfin?ii P?rin?i, care au ajuns des?vâr?i?i, îi puteau vedea ?i cu ochii trupului. Noi care nu-i vedem în modul acesta, trebuie s? înv???m s?-i vedem cu ochii sufletului. Pentru a explica modul în care spiritele i se arat? omului ?i cum pot fi v?zute de c?tre el, v? d?m dou? cazuri.
Sfântul Macarie cel Mare ducea o via?? pustniceasc? în pustia Scetic? din Egipt. La o oarecare distan?? de chilia sa, se g?sea un grup numeros de c?lug?ri care erau sub îndrumarea sa ?i care duceau o via?? eremitic?. Chiliile lor erau situate una fa?? de alta la o arunc?tur? de piatr?. Într-o zi, sfântul era pe cale, mergând înspre chiliile c?lug?rilor ?i, deodat?, a v?zut un demon sub chip de om, ducând mai multe sticlu?e. B?trânul 1-a întrebat: “unde te duci?” Diavolul a r?spuns: “m? duc s?-i tulbur pe fra?i”. B?trânul 1-a întrebat: “Ce ai în sticlu?ele acelea”? Diavolul a r?spuns: “Hran? pentru fra?i”. B?trânul i-a zis: “hran? în toate aceste vase?” El a r?spuns: “Da. Dac? unuia nu-i place o mâncare, îl îmbiu cu alta, apoi cu alta ?i pân? la urm? fiecare î?i prime?te mâncarea preferat?”. Cu aceste cuvinte dracul ?i-a continuat drumul. La rândul s?u, b?trânul a r?mas pe loc, a?teptând s? se întoarc?. V?zându-1 revenind, i-a zis: “Bun? ziua!” “Ce zi bun?!” I-a replicat dracul. “Ce-ai p??it?” L-a întrebat b?trânul. “Ei bine, a r?spuns diavolul, to?i c?lug?rii erau mânio?i pe mine ?i nici unul nu m-a primit”. B?trânul i-a zis: “Deci n-ai nici un prieten printre ei?”. Diavolul i-a r?spuns: “Ba da! Am acolo un prieten care m? ascult?. Când merg înspre el ?i când m? vede apropiindu-m? nu mai are stare”. B?trânul a întrebat: “Care-i este numele?”. Diavolul a zis: Teopempt”. Cu aceste cuvinte s-a îndep?rtat. Sfântul Macarie 1-a c?utat pe Teopempt, a intrat în chilia lui, pentru a sta de vorb?. ?i a descoperit c? acest c?lug?r nu 1-a recunoscut pe diavolul ce i se ar?tase, ?i c? a intrat în dialog cu gândurile pe care acesta i le aduse ?i s-a îndulcit cu ele, far? s? în?eleag? ?i s? b?nuiasc?, c? prin aceasta a intrat în comuniune ?i în leg?tur? foarte strâns? cu spiritul c?zut. Sfântul 1-a înv??at pe Teopempt cum s? se lupte cu diavolul, ?i dintr-un prieten al acestuia 1-a f?cut vr?jma?. Reiese din aceast? povestire c? Teopempt 1-a v?zut pe diavolul, a?a cum a recunoscut, dar 1-a v?zut doar prin intermediul gândurilor p?c?toase. Apropierea de diavolul s-a f?cut cunoscut? lui Teopempt prin n?vala caracteristic? a gândurilor obsedante ?i seduc?toare, fa?? de care n-a ?tiut ce atitudine s? ia, ?i care l-au împins într-o stare de confuzie, de agita?ie ?i de nelini?te. El a început un dialog cu aceste gânduri, f?r? s? ?tie c? îi erau sugerate de c?tre diavolul; în acela?i timp, presupunând c? ele î?i au izvorul în propriul s?u suflet, a încercat s? le potoleasc? prin ra?ionamente logice, sfâr?ind prin a fi antrenat de ele, ?i îndulcindu-se de ele.
Întrt-o zi, un alt mare slujitor al lui Dumnezeu, Sfântul Macarie al Alexandriei, a v?zut cu ochii s?i trupe?ti ni?te copii, negri ca ?i etiopienii, alergând ?i zburând prin toat? biserica. In acea m?n?stire era obiceiul ca un c?lug?r s? citeasc? cu voce lin? psalmii, în mijlocul bisericii, iar to?i ceilal?i fra?i ?edeau ?i-1 ascultau aten?i. Sfântul a v?zut c? al?turi de fiecare c?lug?r era a?ezat un etiopian ?i râdea de el. La unul îi punea degetele pe ochi, ?i începea s? picoteasc?; altuia îi punea degetele pe gur?, ?i începea s? ca?te, în fata altora luau chip de femeie; în fa?a altora construiau cl?diri, aducând tot felul de materiale. La sfâr?itul slujbei Sfântul Macarie i-a chemat pe fiecare în parte ?i i-a întrebat la ce s-au gândit în timpul rug?ciunii. S-a dovedit c? fiecare s-a gândit la ceea ce-i sugerase diavolul.
Din aceste relat?ri rezult? clar c? spiritele ac?ioneaz? asupra noastr? nu numai prin gânduri, ci ?i prin imagini de?arte ?i p?c?toase, prin atingeri ?i diverse rela?ii. Pentru c?lug?rul ce duce o via?? atent? ?i conform? poruncilor Evangheliei, toate acestea devin clare din proprie experien??. Dracii p?trund în sim?urile ?i în m?dularele trupului; ne fac s? privim, s? auzim, s? respir?m într- un mod p?tima?, ne sugereaz? s? vorbim ce nu se cuvine, ne umplu ochii de desfrânare, ne arunc? în nelini?te, ac?ioneaz? dinafara ?i dinl?untrul nostru.
Sf. Ignatie Briancianinov