
SA ZIDIM BISERICI!
Motto: “… c? tu e?ti Petru, ?i pe aceast?
piatr? voi zidi Biserica Mea,
?i por?ile iadului nu o vor birui.
Teofile, despre toate cele pe care a
inceput Iisus a le face si a le invata”
(Matei 16:18)
I?i aduci aminte, tinere, când ?i-am spus c? un glas nou te cheam? ?i c? este glasul lui Iisus? Dar unde ?i la ce te cheam?? Ce f?g?duin?? ademenitoare pentru setea ta de cunoa?tere ?i de adev?r î?i face Mântuitorul?
Glasul lui Iisus te cheam? la Biserica Lui.
Tr?ie?ti într-o familie, într-o societate, într-o lume. Te leag? de familia ta acel inefabil glas al sângelui, pe care nu-l po?i renega ?i care se r?zbun? prin suferin?a ta, atunci când îl tr?dezi. Tr?ie?ti în mijlocul neamului t?u, pe care îl sim?i ca pe o entitate metafizic?; nu ca pe o grupare de indivizi izola?i ci ca pe un suflet imens ?i unic, în care tu e?ti totul ?i totul tr?ie?te prin tine. Exi?ti într-o lume cu bucuriile ?i durerile ei ?i vibrezi la aceste bucurii ?i dureri fiindc? este ceva în tine care te leag? ?i te unific? inextricabil cu to?i semenii t?i.
Unde este atunci Biserica lui Hristos, la care e?ti chemat?
Istapanirea rationalismului in “Biserica” Papala nu a lasat neatisa nici viata liturgica. Vom mentiona aici pe scurt numai cateva dintre inovatiile liturgice.
In vara anului 1991, o femeie sectant? din comuna Fr?t?u?i – Suceava s-a dus la soacra ei, o cre?tin? foarte evlavioas?, bolnav?. Nora, v?zând pe perete o icoan? mare, frumoas? a Maicii Domnului, la care se ruga b?trâna ziua ?i noaptea cu lacrimi, i-a zis cu mânie: „Mam?, nu te mai închina la icoane, c?ci icoanele sunt idoli!” Apoi, pornindu-se cu furie, a luat icoana de pe perete ?i a aruncat-o în sob?, fiind jeratic mult, ?i a ars sfânta icoan?. Atunci, b?trâna a plâns ?i cu lacrimi i-a zis din patul suferin?ei: „Eu sunt bolnav? ?i neputincioas?, ?i nu pot s?-?i fac nimic, dar o s? te ard? Maica Domnului. Tu vei vedea!”