Categories
Mari duhovnici Ortodoxia Repere romanesti

Cititul la Psaltire [1/2]

Se recomandă citirea Psaltirii în post în mod special? Se spune că poate fi primejdioasă. În ce sens?

Nu știu cum poate să fie primejdioasă Psaltirea. Nu poate să fie primejdioasă Psaltirea în nici un fel. Sfântul Vasile cel Mare spune că mai degrabă să stea soarele pe cer decât să înceteze citirea Psaltirii. Este un lucru apărut în ultima vreme – nu știu cum a apărut acest lucru. Este mai mult ca o sminteală, ca o piedică pusă în fața oamenilor, ca să se îndoiască și să nu mai citească Psaltirea.

Deci, întâi, în perioada postului este foarte mult recomandată citirea Psaltirii. Și la slujbele din biserică, la mânăstiri, ea se citește mai mult decât în afara posturilor. Adică, în afara posturilor, la slujbele din mânăstire se citește întreaga Psaltire în decursul unei săptămâni. În perioada Postului Mare, se citește de două ori Psaltirea, în fiecare săptămână. Deci Psaltirea este potrivită – lectura Psaltirii, citirea Psaltirii – este foarte potrivită cu postul și nu este primejdioasă în nici un fel, așa cum nu este primejdioasă rugăciunea.

Categories
Interviuri

Copii spun lucruri…adevarate

Unii oameni nu putrezesc dupa ce mor fara sa fie imbalsamati, pentru ca trupurile lor au fost bagate in pamant cu cerul in ei – Sabina Dallu, 12 ani

In religia noastra oamenii care au murit se ingroapa in pamant pentru ca asa este bine, sa punem la loc ceva de unde l-am luat. – Felix Roncea, 12 ani

Picatura este bombata, mai ales lacrima si sudoarea, pentru ca ele sunt pline de sentimente. – Ana Maria Pop, 14 ani

Inima bate, bate pana se stinge, ca inima e ca

Categories
Carti

Sapte cuvinte catre tineri [5/7]

CREDINTA SI PRIETENIE
Motto: „Tu esti preot in veac, dupa randuiala lui Melchisedec…” (Evrei 5,6).

Poate ca te-ai intrebat, tanarul meu prieten, de ce tocmai eu m-am adresat tie si in numele cui iti vorbesc. Ce drept am la acest cuvant care te tulbura si te obliga la intrebari nelinistitoare? De ce am venit sa-ti confirm spaimele tale neintelese si sa-ti deschid niste perspective atat de noi si de neasteptate incat sa-ti strice fragilul tau echilibru de aparare? Poate ca, descoperindu-ti puritatea si inocenta pe care nu ti le cunosteai, te-am facut mai vulnerabil la rautatea lumii. Te-am facut mai deschis pentru suferinta si este firesc sa te intrebi care este rostul ei. Are ea o finalitate, sau este doar o intamplare oarba, un destin trasat de stele, un ocean nesfarsit in care sa inoti fara nadejdea de-a ajunge la vreun tarm?

Iti vorbesc in numele lui Hristos si al Biserici Lui. In numele preotiei la care Iisus m-a chemat. Fiindca nimic din ceea ce se petrece in lumea aceasta nu este un joc al intamplarii inconstiente si arbitrare, ci toate pornesc de la o cauza si tind spre o finalitate care se afla in afara lumii. Cauza este Dumnezeu si finalitatea este tot Dumnezeu; El este inceputul si sfarsitul, Alfa si Omega (Apocalipsa 1,8).

Dar care oare este tabloul acestei lumi? Ce certitudine ne ofera ea, ce fericire ne poate astepta la cotiturile necunoscute ale vietii, ce mangaiere in nenorocire?

Categories
Poezii

Cântec de leagãn

de Radu Gyr

Dormi, copilul mamii, nani, nani,
A plecat si ultimul lãstun.
Ruginirã plopii si tufanii
Si din temnita ce-i surpã anii,
Nu s-a mai întors tãticul bun…

Dormi, copilul mamii, noaptea plânge,
Despoindu-si umãrul rãnit.
Cade frunza, cade si se frânge;
Orice frunzã-i lacrimã de sânge
Si tãticul nu a mai venit…

Nani, nani, mâni de crin plãpânde,
La fereastrã pãsãri plâng si ploi.

Categories
Carti eBook

Calendar ortodox 2012

Oferim spre uz un calendar realizat dupa tipicul cel mare al Sfantului Sava.

Categories
Recenzii

Prin CREDINTA si NADEJDE, catre DRAGOSTE

Precum cineva nu ar putea dintr-o saritura sa ajunga pe varful unui munte, tot astfel omul nu poate, dintr-odata, sa se catare pana in varful virtutilor – dragostea. Ca sa infaptuiasca una ca asta el trebuie sa inceapa de la credinta in Dumnezeu, sa se patrunda de frica lui Dumnezeu, sa aseze in sufletul sau temelia virtutilor – smerenia, sa se insufleteasca de nadejde, si sa inceapa sa se ingrijeasca de mantuirea lui (Filip.2, 12) si sa savarseasca in numele lui Dumnezeu faptele dragostei. Toate acestea il vor face sa sporeasca in iubirea catre Dumnezeu si catre aproapele.

Categories
Carti

Sf. Ioan Gura de Aur – Omilii la Matei [cartea]

Gasiti mai jos, scanata, cartea cu Omiliile Sfantului Ioan Hrisostom la Evanghelia lui Matei; din ea citim si inregistram Omiliile; se poate si downloada [avand 55MB].
Sf. Ioan Gura de Aur - Omilii la Matei

Categories
Audio

Rugaciunea bineprimita

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=ZBQ9hlATplY&feature=related]

Categories
Predici

Predică la Duminica a XXXIV-a după Rusalii (a Fiului Risipitor) – Pr. Cleopa

Despre adevărata pocăință și despre milostivirea lui Dumnezeu

Scula-mă-voi și mă voi duce la tatăl meu, și-i voi spune: Tată, am greșit la cer și înaintea ta (Luca 15, 18)

Iubiți credincioși,

În Sfînta Scriptură Dumnezeu se numește “Tată al milostivirii” (II Corinteni 1, 3), pentru că pururea Se milostivește față de cei păcătoși care se întorc din toată inima către El prin adevărată pocăință. Dumnezeu zice prin proorocul Isaia: Cînd te vei întoarce și vei suspina, atunci te vei mîntui și vei cunoaște unde ai fost (Isaia 30, 15). În alt loc, prin același prooroc, zice Dumnezeu: Spălați-vă, curățiți-vă, ștergeți răutățile din sufletele voastre înaintea ochilor Mei părăsiți-vă de răutățile voastre. Și de vor fi păcatele voastre ca mohorîciunea, ca zăpada le voi albi; și de vor fi ca roșeala, ca lîna le voi face albe (Isaia 1, 16-18).

Acest adevăr s-a petrecut și cu fiul risipitor din Sfînta Evanghelie care s-a citit astăzi. El mai întîi și-a venit întru sine, a suspinat după fericirea ce o avusese cînd era în casa tatălui său, apoi a zis: Cîți argați ai tatălui meu sunt îndestulați de pîine, iar eu pier aici de foame! (Luca 15, 17).

Categories
Ortodoxia

Increderea în gând este începutul înșelării

NEVOINTA DUHOVNICEASCA – Cuviosul Parinte Paisie Aghioritul

Increderea în gând este începutul înșelării

Parinte, când mă mânii mă fac ca torentul; nu mă pot abține.
-De ce să nu te poți abține?
-Pentru că îmi cred gândului meu.
-Ei, atunci ai crezul tău, propriul tău simbol de cre­dință!… Egoismul este de vină. Să nu-ți îndreptățești gândul tău. Un gând bandajat  singură să-l alungi, să nu-l primești.
-Dar cum voi înțelege că un gând este bandajat?
-Ei, dacă nu-l înțelegi, să-l spui stareței și țac, să-l alungi, făcând ascultare în tot ce îți va spune. Pentru un om duhovnicesc a se încrede în gândul său este în­ceputul înșelării. Mintea sa se întunecă de mândrie și se poate înșela. Este mai bine să înnebunească, pen­tru că atunci va avea circumstanțe atenuante.
Părinte, dar ajutor de la alții nu se poate lua?