Category: Ortodoxia

Categories
Din toata lumea Ortodoxia

29 august 2003

Era vineri diminea?a, 29 august 2003. Am plecat cu o greutate în inim? din Ierusalim spre Tel Aviv, ca s? ne îmbarc?m spre Atena.

Am petrecut extraordinar. În ziua precedent? am s?rb?torit Adormirea Maicii Domnului la Mormântul ei, de vreme ce la Ierusalim Adormirea se pr?znuie?te dup? calendarul vechi, mai târziu cu 13 zile, adic? la 28 august.

Am tr?it o experien?? unic?, nemaiîntâlnit?. Pr?znuirea a fost m?rea??, bogat?, tuturor împ?r?itoare de daruri. Dup?-amiaz? târziu ne-am preg?tit valizele, seara am participat la privegherea de la Sfântul Mormânt ?i, îndat? dup? aceasta, ne-am îndreptat spre autobuzul ce ne a?tepta în afara Cet??ii Vechi. Vremea era frumoas?. Cerul era înstelat ?i, cuprin?i de o dulce lini?te, ne desf?tam de frumuse?ea Ora?ului luminat. Ne pironisem ochii la zidurile lui, îmbr??i?ând cu mintea toate Locurile Sfinte ?i închizându-le ermetic în inimile noastre. Un zâmbet u?or, abia perceput, tr?da oboseala zilelor petrecute aici, dar ?i adânca noastr? recuno?tin?? fa?? de Dumnezeu pentru cele tr?ite. Satisfac?ia ?i bucuria noastr? erau atât de mari, încât nu s-au mic?orat deloc din pricina a?tept?rii prelungite, nici din pricina controlului extenuant f?cut de evrei la aeroport.

Când, în cele din urm?, m-am îmbarcat în avion – dac? îmi aduc bine aminte, era un Airbus cu dou? motoare – am observat c? luminile lui fluctuau continuu ?i nu aveau o intensitate fix?. M-am gândit c? vreun cablu nu face bine contact ?i m-am afundat în scaun. Când avionul a pornit pe pist?, perturba?iile electrice au devenit mai intense ?i se auzea totodat? zgomotul caracteristic micilor ?i nenum?ratelor scurtcircuite. Nu am dat importan??. Luminile s-au stins, am decolat ?i, când s-au aprins din nou, continuau s? fluctueze, dar într-o m?sur? mai mic?. St?team împreun? cu mama mea în partea stâng? a avionului, în fa?a aripii, iar prietenii ?i cunoscu?ii no?tri st?teau în scaunele din preajm?.

Dup? vreo 20 de minute, am auzit un zgomot puternic ?i avionul a început s? tremure ?i s? se mi?te în dreapta ?i în stânga, „a?a cum se cerne f?ina” – precum a spus unul din prietenii no?tri.

Continue reading “29 august 2003”
Categories
Din toata lumea Ortodoxia

Chipul Maicii Domnului

Sfantul Dionisie Areopagitul, intr-o scrisoare, relateaza vizita pe care a facut-o Maicii Domnului si o descrie astfel:

“Inalta peste mijlocie, foarte zvelta, cu maini si picioare delicate si frumoase, culoarea pielii ca aurul, ochii ca maslina coapta, ovalul fetii desavarsit; se purta in cluorile fecioarelor: rosu si vanat; era foarte tacuta si activa. Tot ce facea era desarvarsit, se misca cu o gratie fireasca pe care anevoie o au chiar si imparatesele nascute in purpura.
Cat am stat in casa ei nu a mancat cu noi, ci numai seara se retragea cu femeile ei pentru a sta la masa. Ne-a vorbit despre Fiul ei multe lucruri tainice pe care le voi scrie alta data. Toata infatisarea si purtarea ei erau atat de dumnezeiesti incat daca n-as fi stiut ca nu-I ea Dumnezeu, m-as fi inchinat ei ca lui Dumnezeu.”

Categories
Din toata lumea

Sfantul Mormant [tur virtual]

Gasiti la link de mai jos un tur virtual al Sfantului Mormant.

In a 5 – a selectie veti afla insasi camera Sfantului Mormant.

Puteti face zoom in/out cu taststele shift/ctrl.

http://www.360tr.com/kudus/kiyamet_eng/index.html

Update: In momentul in care va uitati la acele imagini ar fi bine sa fie cu dvs cineva care a mai fost acolo, pt a va explica insemnatatea acelor locuri.

Categories
Repere romanesti

Interviu Zoe Dumitrescu Busulenga

“Per total nu m-am gandit niciodata la mine. Nu m-am socotit o persoana atat de importanta incat sa ma privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am vazut pe bucati. Iar opiniile pe bucati erau foarte diverse, raportat la functia pe care o indeplinea fragmentul acela din mine.

Continue reading “Interviu Zoe Dumitrescu Busulenga”

Categories
Din toata lumea

Tanguriea Maicii Domnului

S? îndrept?m pa?ii gândurilor spre Cea Care Se tânguie?te acum ?i r?mâne nemângâiat? de cuvânt omenesc. Cea f?r? de prihan? vede punerea în mormânt a Fiului ?i se cufund? odat? cu El în adâncul întrist?rii celei milostive de Maic?.

Trilurile de gânduri care Te laud? pe Tine, a?ezate pe ramurile min?ii, nu se mai aud în gr?dina inimii Mele, c?ci mergi în iad s? cau?i pe Eva, cea care în gr?dina Raiului a c?lcat porunca Ta.

Continue reading “Tanguriea Maicii Domnului”
Categories
Repere romanesti

Dragoste de tata

Citim mai jos cu cata dragoste erau crescuti copiii, cu cata nadejde si incredintare in Domnul. Este scrisoarea-testament a lui Alexandu Vlahuta catre fiica sa, Margareta.

“Sa traiesti Mimilica draga, sa fii buna, sa fii buna pentru ca sa poti fii fericita!

Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca mai intai nu pot fi iubiti si al doilea…al doilea, de! Norocul si celelalte pere malaiete, care se aseamana cu el, vin de afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora, n-ai nici o stapanire si nici o putere, pe cand fericirea, adevarata fericire, in tine rasare si in tine infloreste si leaga rod cand ti-ai pregatit sufletul pentru el. Si pregatirea aceasta e opera de fiecare clipa.Cand pierzi rabdarea imprastii tot ce ai insirat si iar trebuie sa o iei de la capat. De aceea vezi atat de putini oameni fericiti…. ATATIA CAT MERITA.

A, daca nu ne-am iubi pe noi fara masura, daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate ori am mintit, sau ne-am surprins asupra unei rautai, ori asupra unei fapte urate, daca in sfarsit, ne-am examina mai des si mai cu nepatimire(lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi, partea aceea de prostie fudula, de rautate si de necinste murdara, din care se ingrasa dobitocul ce se lafaieste in nobila noastra faptura.

Se stie ca durerea este un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.

Eu am mare incredere in vointa ta. Ramane sa stii doar ce vrei. Si vad ca ai inceput sa stii si asta. Doamne, ce bine-mi pare ca ai inceput sa te observi, sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti vina.

Asa, Mimilica draga, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii, al invidiei si al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg, cu cei rai. Fa-te mica, fa-te neinsemnata, de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi:”Uitati-va la mine!”, Dar mai ales as vrea sa scriu, de-a dreptul in sufletul tau aceasta: “Sa nu faci o fapta a carei amintire te-ar putea face vreodata sa rosesti”. Nu e triumf pe lume, nici multumire mai deplina, ca o constiinta curata.

Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi trait cinizeci de ani ai sa o intelegi mai bine. Sa dea Dumnezeu sa o citesti si atunci cu sufletul senin de azi!
Te imbratisez cu drag,
A. Vlahuta”

Categories
Din toata lumea

despre Acatistul Maicii Domnului

Am urcat ?i am stat câteva zile ?i pe vârful Athosului, împreun? cu ei. Acolo se afl? o biseri-cu?? închinat? „Schimb?rii la Fa?? a Mântuito-rului”. Într-una din seri, ne-am a?ezat cu to?ii în str?nile bisericu?ei ?i cineva dintre noi a propus s? povestim o minune întâmplat? cu noi. A înce-put c?lug?rul, care avea 50 de ani petrecu?i în Sfântul Munte.

Continue reading “despre Acatistul Maicii Domnului”

Categories
Evenimente Ortodoxia Repere romanesti Vietile Sfintilor

Lansarea cartii Marturisitorii din inchisorile comuniste de Danion Vasile, maine la Sophia

Timpul : Martie 3, 2011 de la 6pm pân? la8pm
Loca?ie : Libraria Sophia, langa Facultatea de Teologie, Bucuresti
Ora?ul : Bucuresti
Tipul evenimentului : lansare, de, carte
Organizat de : Libraria Sophia
Activitatea Recent? : cu 42 minute în urm?

Export? în Outlook sau iCal (.ics)

Partajare Twitter Facebook

Descrierea evenimentului

Lansarea primei carti despre minunile sfintilor inchisorilor si despre cinstirea lor inainte de canonizare. Vor vorbi pr. Mihai Andrei Aldea, Danion Vasile, Ciprian Voicila, Stelian Gombos

Categories
Ortodoxia Repere romanesti

Ierom. Savatie Bastovoi – Singuri in fata libertatii

–    Ascultarea fa?? de duhovnic este uneori împotriva legilor firii. Care este primul pas spre ascultare?

–    Ascultarea întotdeauna este împo­triva obiceiurilor firii, pentru c? noi am mo?tenit firea celui care s-a împotrivit la început lui Dumnezeu. Ca s? nu mai spunem c? avem de acum o conlucrare de cîteva mii de ani cu duhurile neas­cult?rii. A?a c?, ?tiind aceasta, s? c?lc?m voia noastr?. De la început – dac? avem aceast? putere ?i aceast? dragoste – s? c?ut?m gîndul care se ridic? împotriva poruncii ?i s?-1 înfrunt?m.

–   Care este deosebirea dintre ascultarea pe care o fac monahii ?i ascultarea mirenilor de duhovnic?

Monahii î?i pot permite o ascultare absolut?. Monahul nu are nici o îndato­rire fa?? de al?i oameni, ci doar fa?? de duhovnicul s?u ?i de ob?tea sa. El î?i poate permite aceast? nebunie în Duhul Sfînt: s? aib? ascultare absolut?. Mirea­nul tr?ie?te în alte condi?ii. Sfera, societatea în care tr?ie?te el este plin? de im­previzibil. El nu ?tie unde va merge mîine ?i dac? va merge, cine va fi acolo, cine va veni la el în ospe?ie ?i a?a mai de­parte. El nu poate avea un program clar, iar de multe ori nu poate îndeplini anu­mite porunci ale duhovnicului s?u. ?i atunci trebuie s?-i spun? dinainte: „P?­rinte, nu pot face asta pentru c?…” Sau nu spun de la bun început c? nu pot, c? totu?i aceasta nu ne folose?te la nimic, dar îi spun: „P?rinte, acolo unde merg eu este a?a ?i a?a”. Pentru c? p?rintele nu este Prorocul  Ilie sau unul din proroci ca s? ?tie chiar toate lucrurile din via?a ta. Deja aceea, ca oameni, ne spriji­nim unii pe al?ii. Spune-i p?rintelui, a?a ?i a?a, din cauza asta am avut o astfel de ispit?.

Dar ascultarea, repet înainte de a fi o îndeplinire a unei porunci, executarea unui fapt, este o stare prin care noi ajun­gem la smerenie. Mireanul trebuie s? î?i taie voia înaintea aproapelui s?u, c?utînd s? aduc? bucurie ?i s? odihneasc? pe cel care i-o cere, în m?sura în care nu calc? poruncile lui Hristos. A?a c?, s? tindem spre aceast? stare, cînd voin?a noastr? o punem întotdeauna dup? voin?a celuilalt, adic? nu caut ale mele, ci ale aproapelui, cum zice ?i Apostolul Pavel. „Mergem cu tramvaiul la teatru sau mergem pe jos?” Eu vreau s? merg cu tramvaiul, dar cel?lalt îmi spune c? de mult n-a mai ie?it la o plimbare ?i ar vrea s? mergem pe jos. Tu renun?i în­dat? la dorin?a ta ?i mergi pe jos, pentru c? el vrea a?a, chiar dac? tu ai vrut foarte mult s? mergi cu tramvaiul. Aceasta este ascultarea pe care o face mireanul. Asta e ascultare, asta e dragoste!

–    Sîntem de foarte multe ori pu?i în situa­?ia de a lua decizii. Cum putem cunoa?te atunci voia lui Dumnezeu? Acum sînt în si­tua?ia de a m? împotrivi semenilor mei, pen­tru c? m? îndeamn? spre p?cate, deci duc o via?? mai mult de împotrivire. Cum a? putea s? sporesc în aceste condi?ii?

în a?a fel ar trebui s? tr?im nevoin?a noastr? noi, cre?tinii, încît ceilal?i s? nu prea ?tie ce nevoin?? avem. Iosif a tr?it în a?a fel în casa lui Faraon, încît a cî?tigat dragostea ?i respectul acestuia, s-a c?s?­torit cu fiica mai-marelui preo?ilor Egip­tului, care, desigur, era un preot idolatru, un preot care aducea jertf? demonilor. ?i cu atîta în?elepciune s-a purtat dreptul Iosif incit nici de Dumnezei Cel Viu nu s-a dep?rtat ?i nici pe ceilal?i nu i-a sfidat prin evlavia sa, nu i-a smintitr nu i–a ridicat împotriva sa. Lot a putut fi drept în Sodoma, între homosexuali ?i p?c?to?i de tot felul. De ce? Pentru c? nu i-a judecat. De aceea el a fost Lot.

A?a c? via?a sfînt? nu vede în ceilal?i sminteal?. Pentru c? e smerit?, pentru c? nu judec?. ?i, dac? avem aceast? stare, bi­ruim toate. ?i nu mai avem împotrivire.

Pe lîng? nevoin?ele noastre necesare, nevoin?ele trupe?ti, s? avem întotdeau­na, în primul rînd, aceast? lucrare a ini­mii, prin care ne socotim pe noi mai jos decît ceilal?i oameni, prin care s? le d?m tuturor o ?ans? de mîntuire ?i de leg?­tur? cu Dumnezeu, indiferent de viata pe care o duc, ?i s? ne vedem de ale noastre. Pentru c? spune Apostolul Pavel: Ce ne va desp?r?i pe noi de dragostea lui Hristos? Nici frigul, nici focul, nici în?l­?imea, nici adîncul, nici sabia, nici o idee m?car nu poate s? ne despart? pe noi de dragostea lui Hristos! Cu atît mai mult cei care intr? în via?a noastr?, de care pîn? la urm? nu putem sc?pa, pentru c? asta este realitatea, nu trebuie s? ne pre­ocupe prea mult.

Tr?im aici, sau în alt? parte, mergem la un anume serviciu ?i avem acolo anumi?i colegi ?i un anume patron. Nu c?ut?m al?ii acum, pentru c? nici al?ii nu sînt mai buni. Ci c?ut?m sa rezolvam problema în?untrul nostru, avînd în minte pe dreptul Iosif, pe Lot, pe Avram si pe sfin?ii care s-au sfiintit în adun?ri, în imperii p?gîne, fiind dem­nitari, fiind slugi ale unor st?pîni necre­dincio?i ?i r?i. A?a ?i noi, s? c?ut?m în noi aceast? lucrare sfin?itoare care ne eli­bereaz? de grija pentru to?i ceilal?i.

Binecuvantarea Domnului peste voi, cu al Sau har si cu a Sa iubire de oameni  totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor.

Categories
Mari duhovnici Ortodoxia

Citate de la Nicolae Steinhardt

1.Ce înseamn? credin?a? Încrederea în Domnul de?i lumea e rea, în ciuda nedrept??ii, în pofida josniciei, cu toate c? de pretutindeni nu vin decât semnale negative.

2. Prieten se nume?te omul care te ajut? f?r? ca verbul s? fie urmat de un complement circumstan?ial de timp sau de loc sau de mod.

3. Cre?tinismul reprezint? o trecere de la dreptate la dragoste.

4. Nu sistemul politic sau economic este determinant, ci tonul rela?iilor dintre oameni; dac? exist? bun?voin?? ori amenin?are, restul nu conteaz?.

5. Numai când facem binele dobândim ceva ce r?ii nu pot avea: lini?tea ?i pacea – bunurile supreme.

6. Un singur lucru nu poate Dumnezeu: s? ne mântuiasc? f?r? consim??mântul nostru.

7. Evenimentul eliber?rii se apropie ?i poate avea loc din clip? în clip?. În mica celul? de la Zarca, singur, îngenunchez ?i fac un bilan?. Am intrat în închisoare orb, cu vagi str?fulger?ri autogene ale beznei, care despic? întunericul f?r? a-l risipi, ?i ies cu ochii deschi?i. Am intrat r?sf??at, r?zgâiat. Ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose. Am intrat nemul?umit. Ies cunoscând fericirea. Am intrat nervos, sup?r?cios, sensibil la fleacuri. Ies nep?s?tor. Soarele ?i via?a îmi spuneau pu?in. Acum ?tiu s? gust felioara de pâine cât de mic?. Ies admirând mai presus de orice curajul, demnitatea, onoarea, eroismul. Ies împ?cat. Cu cei c?rora le-am gre?it, cu prietenii ?i du?manii mei, ba ?i cu mine însumi.

8. Cred, Doamne, ajut? necredin?ei mele, îmi pare a fi, cum s? spun? Taina cea mai de tain? a înv???turii cre?tine, noua înv???tur?, ?i într-un anume fel pecetea darului Duhului sfânt.

9. Poate c? defini?ia eroismului ?i a sfin?eniei nu este decât aceasta: s? faci imposibilul posibil.

10. Nic?ieri ?i niciodat?, Hristos nu ne-a cerut s? fim pro?ti.

11. Noi vorbim de blânde?ea lui Iisus – ar?tând c? a mers la moarte ca mielul la junghiere, c? a t?cut ca oaia când e tuns? – ?i enumer?m smerenia, bun?tatea, ascultarea. Dar de o însu?ire a sa – pe care trebuie s? fi avut-o de vreme ce a primit s? moar? de moartea înfior?toare de pe cruce – nu pomenim. Însu?irea aceea e curajul.

12. Vii sunt numai cei care-?i prefac ideile în fapte, dau realitate cuvintelor rostite, trec pe plan existen?ial conceptele ?i vis?rile planului ideativ.