Category: Pilde

Un pelerin, trecand in drumul sau pe langa un ogor, vazu un taran care semana pamantul. Oprindu-se si intrand in vorba cu taranul, spre a se mai odihni de osteneala drumului, pelerinul ajunse sa vorbeasca cu acesta chestiuni sufletesti. Vorbind ei despre Dumnezeu si despre om, despre prestiinta lui Dumnezeu si despre munca omului spre mantuire, taranul spuse:

Sursa:  www.crestinortodox.ro

Era un sihastru c?lug?r, cu semne ?i cu minuni str?lucit ?i avea împreun? cu el, un ucenic în pustie. Iar, într-una din zile, s-a întîmplat c? a mers ucenicul lui în cetate, unde era un st?pînitor r?u, netemîndu-se de Dumnezeu. Pe acesta, ucenicul stare?ului 1-a v?zut mort ?i mult popor mergînd dup? el, cu lumîn?ri ?i cu t?mîieri ?i cu cinste mare petrecîndu-1 la groap?. Iar, dup? ce s-a întors ucenicul în pustie, a aflat pe pov??uitorul s?u, pe cinstitul stare?, mîncat de o fiar?.

Nu este totuna a-?i mânca bucatele cu binecuvântare ?i a le mânca f?r? binecuvântare. Toate bucatele stau pe masa lui Dumnezeu, pe care Însu?i ne-a a?ternut-o înainte. Pentru aceea se cuvine s? mul?umim lui Dumnezeu, Celui ce ne-a primit în ospe?ie ?i s? cerem binecuvântarea Sa. Bucatele ce au fost binecuvântate sunt mai gustoase ?i mai îndestul?toare, în vreme ce bucatele lipsite de binecuvântare sunt f?r? gust, neîndestul?toare ?i v?t?m?toare trupului.

Odat?, Împ?ratul Teodosie cel Tân?r a ie?it s? se preumble în împrejurimile Constantinopolului ?i v?zând coliba unor monahi, s-a oprit ?i a intrat la dân?ii.

Din clipul de mai jos putem intelege de ce rugaciunile noastre nu ajung sa fie auzite de Dumnezeu…

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=-DiIpBQQpGc#t=59s]

Un om pios statea de vorba cu Dumnezeu si i-a spus:
– Doamne as vrea sa stiu cum e Raiul si cum e iadul.
Dumnezeu l-a condus pe om catre doua usi. A deschis una dintre usi iar omul a privit inauntru.
In mijlocul incaperii se afla o mare masa rotunda.
Pe masa se afla un vas mare cu tocana, care mirosea foarte bine si care l-a   facut pe om sa ii lase gura apa.
Oamenii care stateau la masa erau slabi si bolnaviciosi.
Pareau a fi infometati.
Tineau linguri cu manere foarte lungi care le erau legate de brate si astfel puteau ajunge la vas pentru a le umple cu tocana; dar din cauza manerelor mai lungi decat propriile maini, nu puteau duce la gura lingurile pline. Omul pios s-a infiorat la vederea suferintei lor.
Atunci Dumnezeu a spus:
– Acum ai vazut iadul.
Au mers apoi catre cealalata camera si au deschis  usa. Arata la fel ca si prima. Se gasea acolo o masa mare si rotunda cu un vas mare de tocana care iti lasa  gura apa. Oamenii de la masa erau echipati cu acelasi gen de linguri dar acestia pareau bine hraniti si durdulii, radeau si vorbeau intre ei.
Omul pios a spus:
– Nu inteleg…
– Este foarte simplu, a spus Dumnezeu. Este nevoie insa de abilitate. Acesti oameni sanatosi s-au invatat sa se hraneasca unul pe celalalt, in timp ce ceilalti se gandeau doar  la ei  insisi.

So?ia împ?ratului p?gân Maximilian în timpul preg?tirii pentru Sf. împ?rt??ire sta aproape numai de Dumnezeu. So?ia împ?ratului Maximilian – Maria – întrebuin?a întotdeauna dou? zile pentru a se preg?ti pentru Sf. împ?rt??ire. în acele dou? zile, în care medita numai la cele cere?ti, nu se l?sa conturbat? prin nimic, ci se retr?gea în odaia ei rugându-se.

Odat? fiul ei iubit, c?l?tor de mult prin ??ri str?ine, se reîntoarse chiar în timpul când mama sa se preg?tea pentru împ?rt??ire ?i plin de dor voia s? intre la dânsa spre a o saluta. Servitoarea îl opri ?i anun?? apoi pe împ?r?teas?, care r?spunse: “Abia poimâine pot s?- mi strâng în bra?e pe iubitul meu fiu, c?ci ziua de azi e hot?rât? pentru a m? cur??i pentru un p?cat f?cut, iar cea de mâine pentru a primi Sfânta Cuminec?tur?. Aceste dou? zile trebuie s? le jertfesc Dumnezeului meu, ?i nu pot fi scurtate nici pentru iubirea cea mare ce o p?strez fiului meu”.

Dr. Ep. Gr. Co?ma 1000 pilde pg. 89

Un ?oricel privi din cr?p?tura sa din perete ?i îi v?zu pe ??ran ?i pe nevasta acestuia deschizând un pachet.

– Ce mâncare s? fi adus oare? se întreb? ?oricelul… Cu groaz? î?i d?du repede seama c? era o capcan?.
?oricelul se strecur? cu mare grij? în curtea animalelor ?i d?du alarma:
– E o capcan? în cas?, e o capcan? în cas?!
G?ina cotcod?ci ?i se înfoie, ridic? apoi capul ?i îi spuse:
– Domnule ?oarece, v?d bine c? acest lucru te afecteaz?, dar pentru mine el nu are nici o relevan??. Nu pot permite ca acest lucru s? m? afecteze.
?oricelul se intoarse atunci înspre porc ?i îi spuse:
– E o capcan? în cas?, e o capcan? în cas?!
Porcului îi fu mil? de el, dar r?spunse:
– Îmi pare foarte, foarte r?u, Domnule ?oarece, dar tot ce pot s? fac este s? m? rog. Te asigur c? te vei g?si în rug?ciunile mele.
?oricelul merse atunci la vac? ?i îi spuse:
– E o capcan? în cas?, e o capcan? în cas?!
Vaca îi spuse:
– Vai! Domnule ?oarece, îmi pare foarte r?u pentru tine, dar chiar nu este o urgen?? pentru mine.

?i a?a se întoarse ?oricelul în cas?, cu capul plecat ?i cat se poate de am?rât, pentru a înfrunta de unul singur capcana pus? de ??ran.

În chiar noaptea aceea în cas? se auzi un zgomot… Cum ar fi zgomotul produs de o capcan? în care s-a prins un ?oricel.
Nevasta ??ranului se repezi s? vad? ce s-a prins. Pe intuneric, ea nu î?i d?du seama c? în capcan? î?i prinsese coada un ?arpe veninos. ?arpele o mu?c? pe nevasta ??ranului. ??ranul o duse cat putu de repede la spital ?i cand o aduse acas?, ea mai avea înc? febr?.

Oricine ?tie c? cel mai bun tratament impotriva febrei este supa proasp?t? de pui, a?a c? ??ranul lu? un cu?it ?i se duse în curtea p?s?rilor, ca s? fac? rost de principalul ingredient pentru sup?. Dar nevasta lui nu se îns?n?to?i, a?a c? prietenele ?i vecinele ei venir? s? o îngrijeasc? ?i st?teau cu ea mai toat? ziua. Pentru a le da de mancare, ??ranul fu nevoit s? taie porcul. Nevainaca pentru a-i hr?ni pe to?i.

?oricelul se uita din cr?p?tura lui din perete, cuprins de triste?e.

A?a c? data viitoare când auzi c? cineva se confrunt? cu o problem? ?i tu ai impresia c? acest lucru nu te prive?te, adu-?i aminte: când unul dintre noi este amenin?at, cu to?ii suntem expu?i unui risc. Suntem cu to?ii implica?i în aceast? c?l?torie numit? via??. Trebuie s? avem grij? unii de al?ii ?i s? facem un efort în plus pentru a ne încuraja unii pe al?ii. Vie?ile noastre se între?es ?i acest lucru nu este întâmpl?tor…