Categories
Mari duhovnici

Interviu omului si arhiereului Bartolomeu Anania

Sunt evocate momente emotionante din timpul detentiei si chair minunti intamplate acolo [cum ar fi cea in care este salvat de la automutilare].

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=LG55DSTkLmw]

Categories
nespecificat

Iepurasul de Paste si noi

Motto“Iepura?ul must?cios e de Pa?te norocos,
nu-?i las? cadou în ghete, are el alte secrete:
pasca, oul înro?it, cozonacul, mielul fript ?i un Pa?te Fericit!”
(urare “tradi?ional?” de sezon)

Suntem în Postul Mare. Mai sunt mai pu?in de dou? s?pt?mâni pân? la Înviere. Cu o mare grij? fa?? de cump?r?tori, negustorii au început deja s?-?i vând? marfa, special? pentru “Sfintele S?rb?tori” – cu varianta “Sfintele S?rb?tori de Pa?ti”. Dac?, cumva, am fi picat chiar acum pe planeta P?mânt ?i ne-am fi întrebat ce s?rb?tori sunt acestea, atunci cu siguran?? c? am fi aflat lucruri, pe care noi cei de acum nu le mai observ?m, nu le mai vedem, cu care ne-am obi?nuit, dar care sunt cu totul pierz?toare pentru noi.

A?adar, s?rb?torile care urmeaz? încep s? se întrez?reasc?: apar iepura?ii, din ce în ce mai des, pe firmele luminoase – cu variante multiple: domni cu urechi de iepura?i, domni?oare dezbr?cate cu acelea?i urechi care îns? seam?n? mai mult cu ni?te “corni?e”, sau chiar iepura?ii colora?i, frumo?i ?i pufo?i (la fel cum colorate sunt revistele cu iepura?i, cu plai ?i cu boi). Toate acestea sunt, dup? cum spune lumea, “haioase”. Deci, este o s?rb?toare cu iepura?i. Au ap?rut îns? ?i pui?orii de g?in?, desigur g?lbui ?i desigur tare frumo?i ?i pufo?i. Nu este nici o îndoial?, la aceast? fotografie trebuie ad?ugate ?i ou?le colorate: ro?u, galben, verde, albastru ?i restul culorilor. Dac? mai punem c? mirosul acestor s?rb?tori se bazeaz? pe miel – cu variantele ciorb? ?i la cuptor – atunci vom începe s? în?elegem cât de important? ?i în acela?i timp animalier? este aceast? s?rb?toare sau “Sfintele S?rb?tori de Pa?ti”.

Categories
Mari duhovnici

Din invataturile pr Arsenie Boca

Extras din subcapitolul “În pustia Carantaniei

“E bine de observat c? Iisus Hristos, întrupat în om adev?rat, a biruit pe
diavolul ca om, iar nu ca Dumnezeu; c?ci cu puterea de la Dumnezeu, ca
fulgerul l-a aruncat din ceruri (Luca 10, 18). Iisus a venit s? se lupte cu
diavolul, ca un om adev?rat, întrucât numai a?a ne putea ne putea împinge la
toat? îndr?zneala cât? trebuie; iar câ?tigând – ca om – o biruin??
des?vâr?it? asupra lui, biruin?a ne-a dat-o nou?, în dar, dar numai dac? ne
lupt?m ?i noi ca El. Cu biruin?a Sa, Mântuitorul ne-a înv??at ?i pe noi
me?te?ugul r?zboirii, ne-a dat cuno?tin?a ?i ne-a dat puterea; El e modelul
de lupt?, cât ?ine c?rarea. Mântuitorul de aceea a ?i venit, ca s? sf?râme
lucrurile diavolului (Ioan 3, 8 ) ?i s? surpe st?pânirea lui în care ?inea pe
oameni. Astfel, când L-a ispitit, în pustia Carantaniei (Luca 4, 1-13), ca
s? fac? din pietre pâini, c?ci fl?mânzise, El l-a b?tut cu Scriptura,
zicând: Scris este c? nu numai cu pâine se va hr?ni omul, ci cu orice cuvânt
al lui Dumnezeu! Dar diavolul n-a renun?at la lupt?, ci L-a ispitit iar??i
cu str?lucirea tuturor împ?r??iilor p?mântului – cu slava puterii politice –
zicând Domnului: ?ie î?i voi da toat? puterea ?i str?lucirea ei, c?ci mie-mi
este dat? ?i o dau cui vreau. Deci, dac? Tu te vei închina mie, toat? ?i-o
dau ?ie. Privitor la aceste cuvinte seme?e ale ispititorului , Sf. Chiril al
Ierusalimului se întreab? dac? a min?it Satana atunci, sau, silit de
prezen?a lui Dumnezeu, a spus adev?rul? (Sf. Chril al Ierusalimului,
Catehezele, în Izvoarele Ortodoxiei, Bucure?ti, 1943, vol. 6, Cateheza VIII,
pp. 205-206). Ci r?spunzând Iisus, l-a b?tut, gr?ind din Scripturi: Scris
este: Domnului Dumnezeului t?u s? te închini ?i numai pe El unul s?-L
sluje?ti ( Luca 4, 8). Când s-a v?zut diavolul b?tut din Scripturi a luat ?i
el Scriptura, c?ci ?tie ?i el Scriptura, îns? diavole?te, deoarece mintea
lui, fiind nebun?, strâmb? în?elesul oric?rui cuvânt, de vreme ce le nu st?
în adev?r, ci în minciun?. A?a, Îl duce pe Iisus pe aripa templului din
Ierusalim, zicându-I: Dac? e?ti tu Fiul lui Dumnezeu, arunc?-Te de aici jos,
c?ci este scris c? îngerilor S?i va porunci pentru Tine, ca s? Te p?zeasc?
?i Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva s? Te izbe?ti cu piciorul de vreo
piatr?. Atunci Iisus i-a t?iat scurt ?i ispita aceasta, r?spunzându-i: S-a
zis în lege s? nu ispite?ti pe Domnul Dumnezeul t?u! ?i dup? ce sfâr?i toat?
ispita, diavolul se duse de la El pân? la o vreme. Semn c? a mai venit ?i
sub alt? form?.”

Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, C?rarea Împ?r??iei, Editura Sfintei Episcopii
Ortodoxe Române a Aradului, Deva, 2006.

Categories
nespecificat

Venirea sfintilor

Cu bucurie va anuntam de venirea sfintelor moaste la Paraclisul Sfantul Ioan Gura de Aur* chiar de ziua Sfantului Ierarh Calinic [11 aprilie]. Sfintii i-am trecut in ordinea praznuirii lor, urmati de sfintii necunoscuti care nu au data de praznuire [se praznuiesc in Duminica 1 dupa Rusalii, a Tuturor Sfintilor].

Sfintele moaste se scot spre inchinare dupa fiecare slujba

Sfantul Mucenic Haralambie – 10 februarie

Tropar: “Arătatu-te-ai, fericite Haralambie, ca un stâlp nemișcat Bisericii lui Hristos și sfeșnic lumii pururea luminos. Strălucit-ai în lume prin mucenicie, înțelepte și ai ridicat întunecarea idolilor. Drept aceea roagă-te lui Hristos cu îndrăzneală, ca să ne mântuim noi.

Sfantul Ier. Iona din Kiev – 31 martie

Condac: “Alesule plăcut al lui Hristos și Făcătorule de minuni, cuvioase părinte Iona, cel ce în lume ai strălucit, ca o stea cu lumină dumnezeiască, prin frumusețea viețuirii tale și prin mulțimea facerilor de minuni, cu dragoste în cântări duhovnicești te lăudăm; iar tu, îndrăzneală către Domnul având, cu rugăciunile tale de toate nenorocirile ne slobozește pe noi ca să-ți cântăm: Bucură-te, cuviosul nostru părinte Iona, lauda și podoaba orașului Kiev!

Sfantul Calinic de la Cernica11 aprilie

Tropar [gl.1]: ” De Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru Calinic, povățuitorule al călugărilor, podoaba cuvioșilor și lauda arhiereilor, ajutătorule al celor din nevoi și făcătorule de minuni, cu nevoințele tale chip de sfințenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în Ceruri te veselești; cu care roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne dăruiască pace și mare milă.

Sfantul Mc Gheorghe – 23 aprlie

Tropar: “Ca un apărător al celor robiți și celor săraci ocrotitor, celor bolnavi doctor, imparatilor ajutător, Purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mantuiască sufletele noastre.

Sfantul Cuv. Arsenie cel Mare – 8 mai

Tropar gl.8: “Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare ; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Arsenie, Părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.”

Sfantul Mucenic Epictet – 8 iulie

Tropar: “Pe cei de o cinste cu Ermolae și cu Pantelimon, pe Epictet – dascălul cel înțelept și pe Astion – ucenicul cel mult râvnitor, veniți toți credincioșii să-i lăudăm, pe mucenicii lui Hristos și podoaba Dobrogei, zicând: bucurați-vă, cei ce de-a pururi mijlociți pentru sufletele noastre.”

Sfantul Pantelimon – 27 iulie

Tropar: “Purtatorule de chinuri, sfinte si tamaduitorule Pantelimoane, roaga pe Milostivul Dumnezeu ca sa daruiasca iertare de gresalele sufletelor noastre.

Sfantul Ier. Iosif cel Nou de la Partos – 15 septembrie

Tropar: “Din tinerețe cu totul te-ai supus Domnului, cu rugăciunile și cu ostenelile și cu postul. Pentru aceasta, văzând Dumnezeu nevoințele tale, arhiereu și păstor Bisericii Sale te-ai rânduit; și, după moarte, în cetele sfinților te-ai sălășluit, Sfinte Părinte Iosif. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască iertare de greșeli nouă, celor ce cu credință și cu dragoste pomenirea ta cea sfântă praznuim.”

Sfantul Mucenic Teodosie de la Brazi – 22 septembrie

Tropar: “Aratatu-te-ai, Ierarhe Teodosie, sfesnic pururea luminos si mare aparator al Bisericii lui Hristos. Stralucit-ai, prin slujire si mucenicie, ca o jertfa preacurata, aducandu-te Stapanului tuturor; slavim pomenirea ta, rugand pe Dumnezeu sa daruiasca sufletelor noastre pace si mare mila.”

Sfantul Cuv. Siluan Athonitul – 24 septembrie

Tropar: “Împodobit-ai, Părinte, Muntele Atho­nului, mai presus de fire viețuind, și cea a Duhului ai arătat nouă, dumne­zeiasca lucrare; pentru aceasta, cu cu­viință cinstind pomenirea ta, Siluane, din inimă slăvim pre Cela ce pre tine Bisericii mare propoveduitor al lui Hristos te-au dat.”

Sfintii Mucenici Prov, Tarh si Andronic – 12 octombrie

Tropar: “Cu haina chinurilor v-ați îmbrăcat trupul și ați luat cununa măririi, Căci sufletul vostru având armura Duhului ați străbătut marea chinuirii, Cine poate pătrunde cu mintea pătimirile voastre pentru dragostea lui Hristos ? Cu îngerii veselindu-vă acum în cămara slavei, rugați-vă să avem sfârșit luminos.

Sfantul Ioan Gura de Aur – 13 noiembrie

Tropar: “Din gura ta ca o lumină de foc strălucind harul, lumea a luminat, vistieriile neiubirii de argint lumii a câștigat, înălțimea gândului smerit nouă ne-a arătat. Ci cu cuvintele Tale învățându-ne, Părinte Ioane Gură de Aur, roagă pe Cuvântul Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.

Sfanta Mare Mucenita Ecaterina – 25 noiembrie

Tropar: “Cu înțelepciunea ca și cu razele soarelui ai luminat pe filosofii păgâni și ca o lună prealuminoasă, care strălucea în noaptea necredinței, întunericul l-ai gonit; iar pe împărăteasa o ai încredințat, dimpreună și pe prigonitorul l-ai mustrat, de Dumnezeu chemată, fericită Ecaterino! Cu bucurie ai alergat la cămara cea cerească, către Hristos, Mirele cel preafrumos, și de la Dânsul te-ai încununat cu cunună împărătească. Înaintea Căruia împreună cu îngerii stând, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta.”

Sfantul Ier. Spiridon

Tropar:”Soborului celui dintâi te-ai arătat apărător și de minuni făcător, de Dumnezeu purtătorule Spiridoane, părintele nostru. Pentru aceasta cu femeia cea moartă în groapă tu ai vorbit și șarpele în aur l-ai prefăcut. Și când ai cântat tu sfintele rugăciuni, îngeri ai avut împreună cu tine slujind, preasfințite. Slavă Celui ce te-a preamărit pe tine; slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Sfantul Mucenic Elefterie – 15 decembrie

Tropar: “Si partas obiceiurilor si urmator scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat – de Dumnezeu insuflate – spre suirea privirii la cele inalte. Pentru aceasta, cuvantul adevarului drept invatand si cu credinta rabdand pana la moarte, Sfintite Mucenice Elefterie, roaga-te lui Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre !

Sfantul Ier. Dionisie cel Nou din Zachint [episcop de Eghina] – 17 decembrie

Tropar: “Odraslă din Zachintos și episcop din Eghina, ocrotitor al Mănăstirii Strofades, Sfinte Dionisie, o, credinciosule, lasă-ne ca astăzi toți să te cinstim și să strigăm către tine: “Cu rugăciunile tale fierbinți păzește-ne pe noi, cei ce facem pomenirea ta și strigăm ție: Slavă lui Hristos, Cel Care s-a proslăvit întru tine; Slavă Lui, Celui Care te-a arătat minunat; Slavă Lui, Celui Care ne-a dăruit nouă neobosit apărător!”

Sfantul Cuv. Mc. De la Lavra Sf. Gherasim

Sfantul Cuv. de la Sverinet

Cuv Sila, Paisie si Natan (sec XVIII)

11 Sfinti de la Aiud

Tropar:”Marturisitorii cei adevarati ai lui Hristos cu vitejie au stat impotriva uneltirilor satanei, si nici prigoana, nici temnita, nici chinurile, nici lanturile nu i-au spaimantat, ci cu putere de sus credinta si neamul romanesc au pazit. Pentru rugaciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mantuieste sufletele noastre.

.

Categories
Carti

Oscar si Tanti Roz [2/14]

Drag? Dumnezeu,

Bravo! Da’ ?tiu c? e?ti tare! Nici m?car n-am apucat s?-?i trimit scrisoarea, c? mi-ai ?i dat r?spunsul. Cum ai f?cut?
Jucam ?ah azi-diminea?? în sala de recrea?ie cu Einstein, când Pop Corn a dat fuga s? m? anun?e:
– ?i-au veni p?rin?ii, Cap de Ou.
– P?rin?ii mei? Cum asta? Ei nu vin decât duminica…
– Le-am recunoscut ma?ina, un Jeep ro?u cu capot? alb?.
– Imposibil.
Am dat din umeri ?i m-am întors la partida cu Einstein. Dar cum eram preocupat, Einstein îmi lua întruna câte o pies?, ceea ce m-a enervat ?i mai r?u. Noi îi zicem Einstein, dar nu pentru c? ar fi mai inteligent ca al?ii, ci doar pentru c? are un cap de dou? ori mai mare. Se zice c-ar avea ap? în?untru. P?cat de el, dac? ar fi avut creier în loc de toat? ap?raia aia, Einstein ar fi putut face lucruri m?re?e în via??.

Categories
Pilde

Grija pt aproape

Un ?oricel privi din cr?p?tura sa din perete ?i îi v?zu pe ??ran ?i pe nevasta acestuia deschizând un pachet.

– Ce mâncare s? fi adus oare? se întreb? ?oricelul… Cu groaz? î?i d?du repede seama c? era o capcan?.
?oricelul se strecur? cu mare grij? în curtea animalelor ?i d?du alarma:
– E o capcan? în cas?, e o capcan? în cas?!
G?ina cotcod?ci ?i se înfoie, ridic? apoi capul ?i îi spuse:
– Domnule ?oarece, v?d bine c? acest lucru te afecteaz?, dar pentru mine el nu are nici o relevan??. Nu pot permite ca acest lucru s? m? afecteze.
?oricelul se intoarse atunci înspre porc ?i îi spuse:
– E o capcan? în cas?, e o capcan? în cas?!
Porcului îi fu mil? de el, dar r?spunse:
– Îmi pare foarte, foarte r?u, Domnule ?oarece, dar tot ce pot s? fac este s? m? rog. Te asigur c? te vei g?si în rug?ciunile mele.
?oricelul merse atunci la vac? ?i îi spuse:
– E o capcan? în cas?, e o capcan? în cas?!
Vaca îi spuse:
– Vai! Domnule ?oarece, îmi pare foarte r?u pentru tine, dar chiar nu este o urgen?? pentru mine.

?i a?a se întoarse ?oricelul în cas?, cu capul plecat ?i cat se poate de am?rât, pentru a înfrunta de unul singur capcana pus? de ??ran.

În chiar noaptea aceea în cas? se auzi un zgomot… Cum ar fi zgomotul produs de o capcan? în care s-a prins un ?oricel.
Nevasta ??ranului se repezi s? vad? ce s-a prins. Pe intuneric, ea nu î?i d?du seama c? în capcan? î?i prinsese coada un ?arpe veninos. ?arpele o mu?c? pe nevasta ??ranului. ??ranul o duse cat putu de repede la spital ?i cand o aduse acas?, ea mai avea înc? febr?.

Oricine ?tie c? cel mai bun tratament impotriva febrei este supa proasp?t? de pui, a?a c? ??ranul lu? un cu?it ?i se duse în curtea p?s?rilor, ca s? fac? rost de principalul ingredient pentru sup?. Dar nevasta lui nu se îns?n?to?i, a?a c? prietenele ?i vecinele ei venir? s? o îngrijeasc? ?i st?teau cu ea mai toat? ziua. Pentru a le da de mancare, ??ranul fu nevoit s? taie porcul. Nevainaca pentru a-i hr?ni pe to?i.

?oricelul se uita din cr?p?tura lui din perete, cuprins de triste?e.

A?a c? data viitoare când auzi c? cineva se confrunt? cu o problem? ?i tu ai impresia c? acest lucru nu te prive?te, adu-?i aminte: când unul dintre noi este amenin?at, cu to?ii suntem expu?i unui risc. Suntem cu to?ii implica?i în aceast? c?l?torie numit? via??. Trebuie s? avem grij? unii de al?ii ?i s? facem un efort în plus pentru a ne încuraja unii pe al?ii. Vie?ile noastre se între?es ?i acest lucru nu este întâmpl?tor…

Categories
Rugaciuni

Rugaciune catre Maica Domnului

Preasfânt? N?sc?toare de Dumnezeu, p?zitoarea neîncetat? a cet??ii Tale, cu rug?ciunea Ta cea bineprimit? c?tre Dumnezeu p?ze?te cetatea sufletelor noastre. Revars? mângâiere în inimile cele ostenite de lan?urile gândurilor rele, pleac?-?i privirea Ta ?i cerceteaz? pe robii T?i, cei neputincio?i, care c?tre Tine alearg? cu n?dejde de izb?vire din cursele cele de multe feluri ale celui viclean. În cuptorul pântecelui T?u S-a copt Pâinea Vie?ii, Care hr?ne?te toat? f?ptura cu nespusa-I bun?tate, deci arat? ?i inimile noastre cuptor al gândurilor iubitoare de în?elepciune, întru care fl?c?rile Duhului ard toat? necur??ia cugetelor rele ?i aprind f?cliile gândurilor ce str?lucesc lumina iubirii dumnezeie?ti. În bra?ele Tale ai purtat pe Ziditorul T?u, Cel Ce cu mâna Sa din ??rân? a zidit pe om, împodobindu-l cu a frumuse?ii cunun?. Tinde mâinile Tale la rug?ciune ?i ref? frumuse?ea chipului sufletului meu pe care am pierdut-o prin s?l??luirea în p?mântul patimilor.

Categories
Pilde

Perseverenta

Un soarece a cazut intr-un borcan cu smantana. Cu greu reusea sa se ridice pana la suprafata pentru o gura de aer. Cadea de fiecare data inapoi, spre fundul borcanului. La un moment dat nu a mai avut nici macar lumina.

Categories
nespecificat

Serioja

Odat? am intrat la un p?rinte ?i, avînd acela ni?te oaspe?i, s-a iscat vorb? pre? cam de o or?. La un momendat, p?rintele a zis c? în Anglia este un oarecare arhimandrit care nu ?tiu cum a f?cut  c? occidentalii s-au îndr?gostit de ortodoxie. I-am zis c? pe acest arhimandrit îl cheam? Sofronie ?i c? pricina pentru care a sedus a fost aceea c? a tr?it o ortodoxie vie, lipsit? de ?abloanele noastre catolicizate, c? se rugau simplu, cu cuvintele lor, pentru c? nici nu aveau c?r?i  de rug?ciuni în englez?.

Dup? ce ne-am luat r?mas bun, m-a ajuns la poart? unul din cei care a asistat la discu?ie, dar care nu a zis nimic. Un tip înalt ?i puternic. Primele lui cuvinte au fost: “P?rinte, p?rinte, chiar putem s? ne rug?m cu cuvintele noastre?”. “De ce nu ?”, zic. “Eu tot a?a m-am gîndit, eu de multe ori m? rog a?a. Se poate s? merg lîng? dumneavoastr??”. “Hai”, zic. “Eu sînt omonove? (din trupele speciale), a început el, am fost ?i în garda pre?edintelui, dar acum p?zesc “Grand Hall-ul”. P?rinte, dar din psaltire e bine de citit?”. “Sigur c?-i bine “Eu tot a?a m-am gîndit, eu citesc psaltirea cînd am oleac? de vreme ?i simt c? m? u?ureaz?. P?rinte, eu cînd am venit în Chi?in?u cu nevasta ?i feti?a, aveam 270 de lei pe lun? (cam 20 de dolari), dar m-am rugat la Maica Domnului, a?a cum pot eu, ?i amu am 2000 în mîn?, ?i mul?umesc.”

Sursa: Dragostea care ne sminte?te, ierom. Savatie Ba?tovoi

Categories
nespecificat

Despre milostenie

Mil? de s?raci ai? S? nu-i judeci, tat?. De-i poti ajuta, ajut?-i. Si chiar dac? nu le dai un ban, ai mil? de ei. Iar dac? ai, d?. F? milostenie cu lucrul sau cu cuvântul. F? tot ce poti.
Nu-i da prea mult, ca s? nu-ti par? r?u. Dar s? nu-i judeci niciodat?. Parc? eu, dac? le dau, ce, le dau de mil?? Le dau ca s? scap de ei… Si dac? dai, s? fugi cât poti de mândrie. Ei, parc? cine stie ce am f?cut! Au fost sfinti care-si d?deau si hainele de pe ei. Eu ce mare lucru am f?cut?