Într-un sat din jurul orașului Suceava, trăia prin anul 1970 un bătrân văduv, care avea aproape 90 de ani. Un creștin model, nelipsit de la biserică, un gospodar neîntrecut în sat, pomicultor și stupar vestit, și un adevărat tată de copii.“Cartea nasterii lui Iisus, Fiul lui David, Fiul lui Avraam”
Audio (pt download – click drept>save as…):
Rezumat:
1) TAINA SFANTULUI BOTEZ
Sfintul Botez este întâia dintre Tainele Sfintei Biserici ; este usa prin care se întră în Sfânta Biserică. Si numai ajungând membri ai Bisericii lui Hristos ne putem învrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine.
Taina Sfântulul Botez a fost asezată de Mântuitorul Iisus Hristos prin cuvintele : «Mergând, învătati toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui si al Fiului si al Sfântului Duh» (Matei XXVIII, 19). Acestea le-a grăit după învierea Sa din morti.
Dar Taina Sfântului Botez nu este numai usa prin care se intră în Sfânta Biserică a lui Hristos, ci si pentru câstigarea impărătiei lui Dumnezeu, asa cum ne încredintează însusi Mântuitorul, zicând : «De nu se va naste cineva din apă si din Duh, nu va putea să intre în împărătia lui Dumnezeu.» (Ioan III, 5).
Si înaintemergătorul Mântuitorului Hristos, sfântul Ioan, a botezat la Iordam. Dar botezul lui nu era Taină, ci inchipuia doar curătirea de păcate prin credintă si pocăintă; el era mai mult un îndemn la pocăintă, un semn văzut si pregătitor spre cele ce aveau să vină, cum mărturiseste chiar sfântul Ioan Botezătorul: «Eu unul vă botez cu apă spre pocăintă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine ; Lui nu sunt vrednic să-I duc încăltămintea. Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt si cu foc» (Matei III, 11). Mai târziu, si sfântul apostol Pavel,
Unii credincioși spun că nu citesc Psaltirea pentru că le face diavolul ispite. De ce se tem diavolii de psalmi?
Se tem de psalmi, pentru că cine se roagă cu psalmi îi arde pe diavoli ca și cu o sabie de foc. Mare putere are Psaltirea asupra duhurilor rele. Cu acestea părinții de demult făceau minuni și alungau duhurile rele din oameni. Iar dacă unii nu citesc Psaltirea pentru că se tem de ispite, aceștia sunt creștini fricoși, care vor să iasă la luptă cu diavolii fără arme. Or, dacă nu avem arme bune la noi, diavolul ne dezarmează și ne ia prizonieri, adică ne face robi ai păcatelor spre osândă. Psaltirea unită cu postul și smerenia sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor. Cu acestea sfinții izgoneau diavolii din lume și coborau pe îngeri pe pământ. Că cine citește psalmi imită pe îngeri și cântă împreună cu ei.
(arhim. Ioanichie BĂLAN, Convorbiri duhovicești, cu pr. Paisie Olaru)
Se recomandă citirea Psaltirii în post în mod special? Se spune că poate fi primejdioasă. În ce sens?
Nu știu cum poate să fie primejdioasă Psaltirea. Nu poate să fie primejdioasă Psaltirea în nici un fel. Sfântul Vasile cel Mare spune că mai degrabă să stea soarele pe cer decât să înceteze citirea Psaltirii. Este un lucru apărut în ultima vreme – nu știu cum a apărut acest lucru. Este mai mult ca o sminteală, ca o piedică pusă în fața oamenilor, ca să se îndoiască și să nu mai citească Psaltirea.
Deci, întâi, în perioada postului este foarte mult recomandată citirea Psaltirii. Și la slujbele din biserică, la mânăstiri, ea se citește mai mult decât în afara posturilor. Adică, în afara posturilor, la slujbele din mânăstire se citește întreaga Psaltire în decursul unei săptămâni. În perioada Postului Mare, se citește de două ori Psaltirea, în fiecare săptămână. Deci Psaltirea este potrivită – lectura Psaltirii, citirea Psaltirii – este foarte potrivită cu postul și nu este primejdioasă în nici un fel, așa cum nu este primejdioasă rugăciunea.
Unii oameni nu putrezesc dupa ce mor fara sa fie imbalsamati, pentru ca trupurile lor au fost bagate in pamant cu cerul in ei – Sabina Dallu, 12 ani
In religia noastra oamenii care au murit se ingroapa in pamant pentru ca asa este bine, sa punem la loc ceva de unde l-am luat. – Felix Roncea, 12 ani
Picatura este bombata, mai ales lacrima si sudoarea, pentru ca ele sunt pline de sentimente. – Ana Maria Pop, 14 ani
Inima bate, bate pana se stinge, ca inima e ca
Poate ca te-ai intrebat, tanarul meu prieten, de ce tocmai eu m-am adresat tie si in numele cui iti vorbesc. Ce drept am la acest cuvant care te tulbura si te obliga la intrebari nelinistitoare? De ce am venit sa-ti confirm spaimele tale neintelese si sa-ti deschid niste perspective atat de noi si de neasteptate incat sa-ti strice fragilul tau echilibru de aparare? Poate ca, descoperindu-ti puritatea si inocenta pe care nu ti le cunosteai, te-am facut mai vulnerabil la rautatea lumii. Te-am facut mai deschis pentru suferinta si este firesc sa te intrebi care este rostul ei. Are ea o finalitate, sau este doar o intamplare oarba, un destin trasat de stele, un ocean nesfarsit in care sa inoti fara nadejdea de-a ajunge la vreun tarm?
Iti vorbesc in numele lui Hristos si al Biserici Lui. In numele preotiei la care Iisus m-a chemat. Fiindca nimic din ceea ce se petrece in lumea aceasta nu este un joc al intamplarii inconstiente si arbitrare, ci toate pornesc de la o cauza si tind spre o finalitate care se afla in afara lumii. Cauza este Dumnezeu si finalitatea este tot Dumnezeu; El este inceputul si sfarsitul, Alfa si Omega (Apocalipsa 1,8).
Dar care oare este tabloul acestei lumi? Ce certitudine ne ofera ea, ce fericire ne poate astepta la cotiturile necunoscute ale vietii, ce mangaiere in nenorocire?
Dormi, copilul mamii, nani, nani,
A plecat si ultimul lãstun.
Ruginirã plopii si tufanii
Si din temnita ce-i surpã anii,
Nu s-a mai întors tãticul bun…
Dormi, copilul mamii, noaptea plânge,
Despoindu-si umãrul rãnit.
Cade frunza, cade si se frânge;
Orice frunzã-i lacrimã de sânge
Si tãticul nu a mai venit…
Nani, nani, mâni de crin plãpânde,
La fereastrã pãsãri plâng si ploi.
Oferim spre uz un calendar realizat dupa tipicul cel mare al Sfantului Sava.