Categories
Carti Recenzii

AMINTIRI DESPRE SATUL NATAL

V-ati imaginat vreodata cum ar arata lumea, daca poruncile lui Dumnezeu s-ar respecta intocmai, daca in loc de ura ar exista dragoste intre frati, si daca in locul societatii acesteia in  care banul, desfraul si dorinta de putere domnesc, ar exista o lume in care trairea duhovniceasca si dragostea ar exista in inimile majoritatii oamenilor?

Ei bine,  puteti crede ca un astfel de loc a existat chiar aproape de zilele noastre? Pr Ieronim, monahul din Eghina si urmator al Sf. Nectarie  a avut binecuvnatarea de la Dumnezeu de a se naste in anul 1883, intr-un astfel de loc asemeni poate, comunitatilor crestine  ale primelor veacuri ale crestinismului sau Sf Munte Athos, dar locuit de mireni .

Aceasta localitate in care s-a nascut cuviosul parinte Ieronim se numeste Ghelvari din Capadocia, o regiune in care s-au ridicat multi dintre Sfintii Bisericii noastre, precum Sf Vasile cel Mare, Sf. Amfilohie si altii.

Continue reading “AMINTIRI DESPRE SATUL NATAL”
Categories
Poezii

Imn al Invierii

de Valeriu Gafencu

Va cheama Domnul slavei la lumina,
Va cheama mucenicii-n vesnicii,
Fortificati biserica crestina
Cu pietre vii zidite-n temelii.

Sa creasca-n inimile voastre
Un om nascut din nou armonios,
Pe sufletele voastre sa se-mplante
Pecetea Domnului Iisus Hristos.

Un clopot tainic miezul noptii bate
Si Iisus coboara pe pamant;
Din piepturile noastre-nsangerate
Rasuna Imnul Invierii sfant.

Veniti crestini, luati lumina
Cu sufletul smerit, purificat;
Veniti flamanzi, gustati din cina,
E nunta Fiului de Imparat.

Categories
Carti

Patul neintinat

Un bătrân pensionar din Vatra Dornei, ca de 80 de ani, a venit la Schitul Rarău să se mărturi­sească:

– Eu, părinte, am 80 de ani. Nevasta mi-a murit de 4 ani. în viața mea am fost cumpătat. Până ce m-am căsătorit n-am cunoscut femeie, iar după căsătorie, altă femeie n-am cunoscut, decât pe nevasta mea. Dar, de la un timp încoace, vine la mine soția mea, noaptea, și mă întreabă:

– Ce faci, Vasile?
– Dorm, Irino!
– Tot singur ești?
– Nu sunt singur, sunt cu Dumnezeu.
–  Lasă vorba asta. Tu trebuie să te însori, să iei o femeie văduvă din oraș.
– Ce spui tu, Irino? Să mă fac de râs acum la bătrânețe?

Continue reading “Patul neintinat”

Categories
Omilii

Sf Ioan Gura de Aur – Omilia VII la Matei

 

„Si adunand pe toti arhiereii si carturarii poporului, i-a intrebat: <<Unde este sa Se nasca Hristos?>> Iar ei i-au spus lui:<<In Betleemul Iudeii>>”

Idei principale: 

  • Toate s-au facut spre mustrarea iudeilor caci cata vreme nu-L vedeau pe Hristos dadeau marturie despre El, insa cand I-au vazut slava, stapaniti de invidie, nu au mai spus adevarul.
  • Cuvantul „Israel” desemneaza iudeii care au crezut in Hristos, caci si Pavel arata ca” Nu toti din israel sunt Israel, ci numai cati s-au nascut prin credinta si fagaduita”(Rom 9, 6-7)
  • Rautatea lui Irod frizeaza nebunia caci daca ar fi crezut proorocia o ar fi socotit de neschimbat, iar daca ar fi nesocotit-o, si nu se astepta sa se infaptuiasca spusele ei, atunci nu ar fi trebuit sa se teama.
  • Viclenia lui Irod se vadeste si prin faptul ca vorbeste in ascuns cu magii.
  • Hristos Se arata Om adevarat (scutece, ieslea) si Dumnezeu adevarat (darurile aduse cand era inca Prunc, ce de obicei se aduceau numai lui Dumnezeu)
  • Cei ce se impartasesc cu nevrednicie se vatama pe ei insisi
  • Despre milostenie
  • Sa fugim de sminteli

Pt. download audio – click drept>save as…

Categories
Poezii

Iisus in celula

de Radu Gyr

Azi noapte Iisus mi-a intrat în celula.
O, ce trist si ce-nalt parea Crist !
Luna venea dupa El, în celula
si-L facea mai inalt si mai trist.

Mainile Lui pareau crini pe morminte,
ochii adanci ca niste paduri.
Luna-L batea cu argint pe vestminte
argintandu-I pe maini vechi sparturi.

Uimit am sarit de sub patura sura :
– De unde vii, Doamne, din ce veac
Iisus a dus lin un deget la gura
si mi-a facut semn ca sa tac.

S-a asezat langa mine pe rogojina :
– Pune-mi pe rani mana ta !

Continue reading “Iisus in celula”
Categories
Audio

Rasarit-a primavara

Categories
Carti

Desteptarea din morti a lui Sandor

Șandor era un țăran credincios și sincer, dintr-un sat nu departe de Cluj. El mărturisea despre sine un lucru înfricoșat, ca acesta:
Prin anul 1925, când eram tânăr, eram iubitor de petreceri și jocuri. Nu lipseam de la nici o distracție. Iată că într-o seară m-am întors acasă transpirat de la dans. Nu m-am schimbat. Mama m-a trimis la apă, departe, la fântână. Apoi m-am îmbolnăvit de pneumonie. După câteva zile am murit.
In timp ce toți mă plângeau, eu îi vedeam pe ei. Apoi îndată a venit un tânăr la mine, frumos, îmbrăcat în haine albe, m-a apucat de mână și am început împreună a ne înălța, spre cer. Vedeam casa noastră, satul, câmpul cum rămâneau în urmă, până au dispărut în depărtare, în timp ce noi ne tot înălțăm peste sate, peste nori până ce nu am m-ai văzut nimic. Urcând așa prin văzduh, am ajuns la niște porți mari de metal. Cel ce mă ducea a bătut în porți și îndată ce s-au deschis, a apărut înainte un bătrân frumos, îmbrăcat luminat, ca un înger și încins cu brâu roșu. Apoi, deschizând gura, a zis:
– Du-l pe Șandor înapoi, că mai are încă ceva de făcut!
Atunci, îndată cel ce mă ducea, m-a luat de mână și m-am întors înapoi prin văzduh, pe ace­eași cale pe care am urcat. La început nu vedeam nimic. Apoi am început a zări norii, apoi satele, dealurile, satul meu, casa, rudele ce plângeau și îndată am intrat în trup. Atunci cel ce mă ducea a dispărut, iar eu, săltând capul de pe pernă, am zis, căutând cu ochii de jur împrejur: „Mamă, dă-mi ceva de mâncare“.
Sursa: Istorioare duhovnicesti, Arhim. Ioaniche Balan, p. 92
Categories
Poezii

Nevoitorul mandru

de Sf. Ioan Iacob Hozevitul

La un Schit trăia odată
Un monah nevoitor
Ce era cu socoteala
Cam înalt cugetător.

El fiind la trup mai zdravăn
Decât frații de la Schit
Împlinea și ascultarea
Și canonul îndoit.

Continue reading “Nevoitorul mandru”
Categories
Din toata lumea Ortodoxia

Tunom – sfantul marturisitor al Sfintei Lumini [18 aprilie]

În Sâmbăta Mare a anului 1579, potrivit cronicilor bisericești ale Cetății Ierusalimului, stăpânitorii turci au interzis patriarhului grec și creștinilor ortodocși să intre în Biserica Învierii pentru rânduita ceremonie a Sfintei Lumini.

Scrierile care se referă la eveniment nu menționează anul exact, ci spun că, în acea perioadă, patriarh al Ierusalimului era Sofronie, patriarh al Constantinopolului era Ieremia, al Alexandriei era Silvestru, al Antiohiei era Ioachim, iar sultan al Împărăției Otomane era Murat III.1

Dacă apelăm la cataloagele oficiale (sau la paginile web) ale acestor patru Patriarhi constatăm că cei patru patriarhi greco-ortodocși, într-adevăr, și-au îndeplinit îndatoririle lor în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Și dacă cercetăm anii patriarhatului fiecăruia și perioada corespunzătoare împărăției sultanului Murat III, atunci aflăm că singurul an comun pentru guvernarea celor cinci bărbați este anul 1579.2

 

Curtea și intrarea Bisericii Învierii.

În Sâmbăta Mare a acelui an, potrivit izvoarelor scrise, un grup de soldați turci au interzis intrarea ortodocșilor în Biserica Învierii. Mulțimea credincioșilor a așteptat în curtea bisericii toată ziua, chiar și după apusul soarelui.

Continue reading “Tunom – sfantul marturisitor al Sfintei Lumini [18 aprilie]”
Categories
Carti

Cum s-a izbavit de moarte pictorul Marin Sandulescu

Intre anii 1951-1952 se picta biserica din satul Celmegești, Vâlcea. între pictori lucra pe schelă și pictorul Marin Săndulescu, din satul sus numit. Intre altele, el spunea următoarele:
– In viața mea am fost un păcătos, însă aveam o mare evlavie la Maica Domnului, așa cum am și acum. Când pictez icoane cu chipul Maicii Domnului, mă rog la ea să mă ajute să le pictez bine, cu toate că sunt păcătos.
Iată că, într-o zi, pe când Marin Săndulescu vopsea acoperișul de pe turnul bisericii, a călcat greșit și s-a prăbușit de pe schelă, de la înălțime de 15-20 metri. Toți credeau că a murit. După 10 minute a deschis ochii, s-a deșteptat ca dintr-un somn și a zis:
– Dați-mi o cană cu lapte ca să beau! Cei din jur și-au făcut cruce.
– Cum ai scăpat cu viață, frate Marine?
– In timp ce cădeam de pe turn, m-am rugat la Maica Domnului cu credință, zicând: „Maica Domnului, ajută-mă!” și îndată am simțit sub mine ca niște aripi, care mă sprijineau, până am ajuns jos.
După ce a băut o cană cu lapte, pictorul Marin Săndulescu s-a urcat din nou pe schelă și a lucrat cu spor până seara.

Sursa: Istorioare duhovnicesti, Arhim. Ioaniche Balan, p. 91