Category: Carti

Categories
Audio Carti Catehism Omilii

Sf. Ioan Gură de Aur – Omilii la Matei (I)

I

  1. Ar fi trebuit să n-avem nevoie de ajutorul Sfintelor Scripturi, ci să avem o viață atât de curată încât harul Duhului să fi ținut locul Scripturilor în sufletele noastre. Scripturile au fost scrise ca să dobândim iarăși harul acesta, pe care l-am îndepărtat. (Și ca să avem la dispoziție toate mijloacele pentru a-l dobândi, ca să nu spunem din lene că n-am avut cum).
  2. Legea lui Dumnezeu se primește „nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii”.

Vechiul Testament

Noul Testament

1. S-a dat în pustie, în Muntele Sinai, după pieirea egiptenilor în Marea Roșie; când tuna și fulgera și când Moise a intrat în ceață.2. Iudeii de pe timpul lui Moisi erau mai puțin pricepuți și mai greu de stăpânit, aveau nevoie de închipuiri trupești: pustia, muntele, fumul, sunetul de trâmbiță ș.a.

3. Dumnezeu S-a pogorât după ce Moise s-a suit în munte.

 

4. Moise a coborât din munte cu table de piatră.

 1. S-a dat în casă, când s-a început ziua, când toți apostolii stăteau la un loc. Și toate s-au făcut în liniște și potolit.

2. Apostolii erau mai pătrunzători la minte și ascultători, căci depășiseră cele trupești. Zgomotul și limbile de foc s-au arătat pentru iudeii din preajma casei.

3. Duhul Sfânt (Dumnezeu) se pogoară după ce firea noastră s-a urcat la cer, la tronul cel împărătesc.

4. Apostolii au ieșit purtând în sufletul lor Duhul cel Sfânt.

3. Tocmai faptul că sfinții apostoli erau oameni simpli, iar Sf. Apostol Matei fusese vameș (colector de taxe pentru stăpânirea romană a vremii) arată harul Duhului și virtutea lor.

II

Continue reading “Sf. Ioan Gură de Aur – Omilii la Matei (I)”

Categories
Carti

Sfarsitul crestinesc

O creștină evlavioasă din Iași, îngrijitoare la biserica “Mitocul Maicilor”, pe care o chema Zenovia, mamă a trei copii iubitori de Hristos, s-a îmbolnăvit de ciroză. După câțiva ani de suferință, a simțit că este chemată la Domnul. Dar niciodată nu vorbea de moarte, nici de iad, nici nu era tulburată; dimpotrivă, se ruga mult, nu lipsea de la biserică, se spovedea și se împărtășea periodic.
In martie, 1995, i s-a făcut Sfântul Maslu, s-a spovedit și s-a împărtășit. Apoi a chemat preotul duhovnic și i-a încredințat pe cei trei copii, ca să poarte grijă de ei, făgăduind pe cel mai mic lui Dumnezeu, îngăduindu-i să intre în viața mona­hală și să slujească lui Hristos.
Cu o zi înainte de obștescul sfârșit, pe când vorbea cu rudele, deodată bolnava, fiind culcată pe pat, a privit în sus și a vorbit cu cineva nevăzut, zicând: „Nu veniți acum! Veniți mâine, vineri, la orele 10…“.

Continue reading “Sfarsitul crestinesc”
Categories
Carti

Catehism ortodox [5/6](1)

5. Sfintele Taine

Mantuitorul Iisus Hristos ne cheama neincetat la sfintirea vietii noastre, la mantuire. Aceasta poate fi dobandita numai in Sfinta Sa Biserica, cunoscand si împlinind Cuvantul lui Dumnezeu si împartasindu-ne cu Sfintele Taine ale Bisericii.
In urma pogorarii Sfantului Duh, cerul ne-a ramas deschis si, astfel, harul si darurile Lui se revarsa neincetat asupra si spre sfintirea celor ce fac parte din Trupul Mantuitorului Hristos, din Biserica. Dar lucrarile vazute instituite de Hristos si savarsite de episcop si preot, prin care, în chip nevazut, se impartaseste credinciosului harul Duhului Sfant, se numesc Taine. Sfintele Taine sunt lucrari vazute, pentru ca omul are nu numai suflet rational înzestrat cu libiertate, ci si trup. Prin aceste lucrari ni se împartaseste însa harul nevazut al Duhului Sfant.

Continue reading “Catehism ortodox [5/6](1)”
Categories
Carti

Insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau

Constantin Lupașcu a locuit în Comuna Ștefănești, Județul Botoșani. Era un om tare bun și milos, așa cum îl învățase bunica încă din copilărie. Pe timpul când se făcea colectivizarea agriculturii, el avea copiii la facultate la Iași. Nu mai putea face față cu cheltuielile, încât s-a hotărât să vândă casa cu tot ce avea, și a făcut altă casă mai mică pe un teren unde avea via.
El se ruga mereu la Dumnezeu mai ales noap­tea, punea ceasul să sune și se scula la rugăciune. Prin toamna anului 1965 s-a îmbolnăvit grav. El ar fi vrut să meargă la fată la Alba Iulia, dar nu se simțea în stare, fiind prea departe. Atunci s-a ho­tărât și a plecat la Iași. Băiatul său, inginerul Ghiță Lupașcu, a mers cu el și 1-a internat la Spitalul Sfântul Spiridon. A stat internat din octombrie pâ­nă în decembrie, aproape de Crăciun, când a murit.
A fost dus la morgă. în timp ce a stat la morgă a simțit că era undeva în pădure și tăia nuiele pentru haraci la vie. S-a gândit că s-a rătăcit și nu știa pe unde ar putea merge să ajungă acasă. Intre timp s-au apropiat de el doi oameni vorbind și l-au întrebat:
– Cine a tăiat nuiele aici?
–  Eu, Constantin Lupașcu. Dar vă rog să-mi spuneți pe unde să merg acasă, că eu nu știu!

Continue reading “Insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau”
Categories
Carti

Profetia unui sihastru despre sfarsitul lumii

Monahul Galaction Ilie din Mănăstirea Sihăstria, fiind mulți ani păstor de oi, umbla cu oile mănăstirii prin toate poienile de munte dintre Sihăstria și Sihla. De aceea era cunoscut de mulți călugări sihastri din partea locului.

Mergând cu oile pe munte, a întâlnit un sihastru sfânt pe care îl cunoștea și 1-a întrebat:

–   Spune-mi, părinte, când va fi sfârșitul lumii?
Iar cuviosul sihastru, oftând din inimă, a răspuns:
–  Părinte Galaction, știi când va fi sfârșitul lumii? Când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin! Adică, atunci când nu va mai fi dragoste și înțelegere creștinească între frați, între rude, între creștini și între popoare! Atunci când nu se vor mai iubi oamenii deloc, cu adevărat, va fi sfârșitul lumii. Căci fără iubire și fără Dumnezeu nu pot să mai trăiască oamenii pe pământ! Apoi, cei doi sihastri s-au sărutat între ei și s-au despărțit.
Sursa: Istorioare duhovnicesti, Arhim. Ioanichie Balan, Ed. Sihastria, 2004
Categories
Carti

Sapte cuvinte catre tineri [4/7]

CREDINTA SI PRIETENIE
Motto:”Dar noi asteptam, potrivit fagaduintelor Lui,
un cer nou si un pamant nou, in care locuieste dreptatea…”
(II Petru 3, 13).

Iata, tanarul meu prieten, ca am ajuns la jumatatea drumului pe care l-am inceput impreuna cu tine, in prima miercuri de dinaintea Postului Mare, din saptamana numita “a branzei”. Atunci ti-a rasunat pentru prima data chemarea pe care urechile tale insetate de adevar au primit-o, iar sufletul tau dornic de absolut a urmat-o.

Pe atunci eram singur, dar stiam ca glasul meu nu era vox clamantis in deserto, caci erau cuvintele lui Iisus; stiam ca vorbele prin care iti spuneam: “Pregateste calea Domnului, drepte fa cararile Lui spre inima ta!”, vor patrunde in urechile tale. Si nu m-am inselat, caci iata cati santem astazi aici ca sa ne marturisim, chiar si numai in inima noastra, credinta in Hristos si dragostea unora fata de altii.

De ce te-am numit prietenul meu si de ce mi-am dat sufletul in inima ta, tinere? De ce am crezut in tine pina la a te implica in actele mele de credinta, pina la a-mi pune viata pentru tine?

Continue reading “Sapte cuvinte catre tineri [4/7]”
Categories
Carti

Monahul Ilarion

Cum a fost chemat la manastire monahul Ilarion

Intr-o iarnă pe când loan Ionică se întorcea acasă de la lucru, fiind singur în timp de noapte, l-au atacat lupii pe câmp. El se apăra de ei cu o creangă de copac și se ruga să-l scape Dumnezeu cu viață de o așa moarte cumplită. După două ore de oboseală nu se mai putea apăra. Deci, căzând în genunchi, a strigat cu lacrimi și credință către Maica Domnului, zicând: „Maica Domnului, dacă mă scapi cu viață din gura lupilor, las toate cele din lume și mă fac călugăr!”

Continue reading “Monahul Ilarion”
Categories
Carti Pilde Poezii

Ariciul

In padure azi la noi
A fost mare taraboi
Si acum, la judecata
Toata lumea-i convocata.
Vinovatul e-un arici,
Mic, cu ochii de sclipici,
Cu burtica rotunjoara
Si tepos din cale-afara.
Pe banca de acuzare
Sta cu mare indignare
Coana vulpe cea roscata.
Completul de judecata
Sta pe-o buturuga-nalta
Si il are-n frunte drept,
Pe bursucul intelept.
Toata lumea se aseaza
Si procesul debuteaza.
Vulpea, partea paratoare,
Se ridica in picioare:

Continue reading “Ariciul”
Categories
Carti Catehism

Catehism ortodox [4/6]

4. Sfanta traditie sau predania

Sfintele Evanghelii si toate celelalte părti ale Noului Testament nu cuprind decât o parte din descoperirea dumnezeiască pe care Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, făcut om pentru a noastră mântuire, ne-a făcut-o prin viu grai in timpul petrecerii Sale pe pământ. Acest lucru ni-l spune sfântul apostol si evanghelist Ioan prin cuvinitele: «sunt si alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus si care, dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred – scrie el – ca în lumea aceasta nu ar incăpea cărtile ce s-ar fi scris» (Ioan XXI, 25).

Acelasi sfânt apostol mai arată în una din epistolele sale : «Multe având a vă scrie, n-am voit să le scriu pe hirtie si cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin si sa vă vorbesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină» (2 Ioan I, 12).

Continue reading “Catehism ortodox [4/6]”
Categories
Carti Citate Mari duhovnici Ortodoxia Repere romanesti

Sapte cuvinte catre tineri [3/7]

CER SI PAMANT
Motto:”Dar noi asteptam, potrivit fagaduintelor Lui,
un cer nou si un pamant nou, in care locuieste dreptatea…”
(II Petru 3, 13).
Ma adresez din nou tie, tinere, pentru ca pe tine te-am ales dintre toti cei carora m-as fi putut adresa; caci tu esti cel mai apt sa asculti cuvantul lui Hristos,tu esti nobil si pur, deoarece educatia ateista nu a reusit inca sa intunece cerul din tine. Tu inca mai privesti in sus, tu inca mai poti auzi chemarile inalte; zborultau spre sferele ceresti nu a putut fi zavorat de gratiile unor conceptii arbitrare.Pentru tine aspiratia spre cer exista, materia nu te-a facut prizonierul ei. Deaceea, tinere, te chem de sapte ori, caci sapte sant laudele zilei catreDumnezeu, asa cum spune Psalmistul: ” De sapte ori pe zi Te-am laudat pentru judecatile dreptatii tale” .
Vom vorbi astazi despre cer si despre pamant. Nu te voi infricosa,prietenul meu, cu tablourile zguduitoare ale sfarsitului lumii. Zilnic ne sta moartea in fata: prezenta ei e mai sufocanta decat viata, mai reala decat ea, caci moarteae cosmarul nostru de fiecare clipa. Traiesti cu moartea linga tine, prietene, si incanu te-ai obisnuit cu ea, fiindca esti viu si autentic, mai viu si mai autentic decat itiinchipui tu insuti.

Continue reading “Sapte cuvinte catre tineri [3/7]”