Categories
Catehism

Despre inselare [5]

Despre vietuirea dupa sfat

Am dat candva, numele de “faramituri” vietii duhovnicesti pe care Dumnezeiasca Pronie a lasat-o vremii noastre. Ea se intemeiaza pe calauzirea in lucrarea mantuirii prin Sfanta Scriptura si scrierile Sfintilor Parinti, cu sfaturile si cuvintele ziditoare imprumutate de la parintii si fratii vremurilor noastre. In sensul sau propriu, aceasta este ascultarea vechilor monahi sub un alt chip, potrivit neputintei noastre, care este cu precadere sufleteasca. Vechilor ascultatori, povatuitorii lor purtatori de Duh le vesteau neintarziat si de-a dreptul voia lui Dumnezeu: acum, monahii sunt siliti sa caute singuri in Scriptura voia lui Dumnezeu, si de aceea sunt supusi unor dese si prelungite nedumeriri si greseli. Pe atunci, sporirea era grabnica prin insasi firea lucrarii: acum ea este zabavnica, iarasi prin firea lucrarii. Aceasta a fost buna voire a Dumnezeului nostru in ceea ce ne priveste: datori suntem sa ne supunem ei si sa ne inchinam inaintea ei cu recunostinta.

Categories
Catehism

Parasirea harului

Fericitul intru adormire parinte Iosif Isihastul scrie despre parasirea harului asa: “Cand harul isi face simtita prezenta, toate sunt usor de indurat. Cateodata insa, din motive de precautie, se retrage si atunci omul isi pierde speranta, zelul ii scade si insasi credinta i se ofileste.

Categories
Catehism Mari duhovnici

Sfaturi din Sfantul Munte

Parintele Efrem Athonitul este un “parinte al pustiei” contemporan, ale carui viata si invataturi sunt pline de duhul si traditia vechilor sfinti ai pustiei. Aceasta dovedeste ca invataturile si practicile parintilor din vechime nu numai ca exista si acum, dar sunt si la fel de relevante prin ceea ce trateaza pentru credinciosul din ziua de azi la fel cum erau in acele vremuri. Parintele Efrem a fost staretul manastirii Filoteu din Sfantul Munte.


DESPRE LUME SI FAMILIE

Fie ca un inger al Domnului, copilul meu, sa iti urmeze si sa iti arate calea catre Dumnezeu si catre mantuire. Amin.

Categories
Catehism

Despre mandrie

„Ca s? pricepi mândria, ca s? o sim?i, bag? de seam? cum te vei sim?i atunci când cei din jurul t?u fac ceva a?a cum nu-?i place ?ie, împotriva voii tale. Dac? în tine ia na?tere în primul rând nu gândul de a îndrepta cu blânde?e gre?eala, ci nemul?umirea ?i mânia, s? ?tii c? e?ti mândru, ?i înc? profund mândru.

Categories
Catehism

Revelatia supranaturala

Spre a înțelege importanța și valoarea Tradiției, e necesar să facem câteva precizări. Modul de propovăduire al Mântuitorului și al SfințilorApostoli a fost predica orală, deci transmiterea Evangheliei prin grai viu. Desigur, acest mod de propovăduire era general, iar predica ținea seama de condițiile istorice, sociale, culturale și materiale ale ascultătorilor. Mântuitorul Hristos n-a lăsat nimic scris, deasemenea și cei mai mulți dintre Apostoli. Cât privește scrierilerămase de la Apostolii care au scris, sau de la ucenicii acestora(Matei, Ioan, Petru, Pavel, Marcu, Luca Iacov, Iuda), scrieri care formează Noul Testament, ele sunt scrise mai mult ocazional, sprea răspunde nevoilor celor cărora le-au fost adresate, majoritatea lor fiind legate de anumite situații și împrejurări locale, uneori presante (ca de exemplu Epistola către Galateni).

Categories
Catehism

Botezul celor mici

Nu de mult am avut ocazia sa discut cu niste oameni rataciti de la dreapta credinta. Printre altele ei sustineau despre copiii mici ca nu pot fi botezati pentru ca, ziceau ei, copiii mici nu au credinta. Nu pot fi botezati spuneau ei, deoarece Mintuitorul a zis catre Apostoli cind i-a trimis la propovaduire: Cel ce va crede si se va boteza, se va mintui; iar cel ce nu va crede se va osindi (Marcu 16, 16).

Avind in vedere ca acesti oameni rataciti de la adevar pe multi ii inseala cu cuvintele lor gresite, m-am gindit ca in predica de azi sa arat ca nu numai credinta personala in Dumnezeu aduce mintuire si folos, ci si credinta celor din jur poate vindeca, ierta pacatele altora si poate chiar sfinti pe altii si invia din morti. Asa de exemplu vedem in Legea Veche, ca prin credinta lui Iosua a lui Navi, Dumnezeu a oprit apele Iordanului pina ce a trecut tot poporul si preotii cu sicriul Legii darului (Iosua Navi 3, 11-17; 4, 16-23). Si tot cu credinta sa a oprit soarele si luna din mersul lor pe cer pina ce a batut pe vrajmasii sai (Iosua Navi 10, 10-14). Tot asa prin credinta lui Ghedeon, cei trei sute de ostasi au biruit pe Madianiti (Judecatori 7, 16-25). Prin credinta unei vaduve sarace marele Prooroc Ilie a inviat pe fiul ei (III Regi 17, 20-22), iar prin credinta Sunamitencei, Elisei proorocul a inviat pe fiul ei (IV Regi 4, 30-36).

In Legea Noua, Mintuitorul nostru Iisus Hristos a facut multe si mari minuni prin credinta unora asupra altora.

Categories
Catehism

Despre patimi

Patima – este  iubirea  nerationala  sau ura fara judecata a ceva din cele mai inainte.

Patimile sunt: mania, slava desarta, iubirea de placeri, neinfranarea, ura, dorintele patimase, si cele asemenea lor.
Pacatul – reprezinta punerea in lucrare a unei patimi.
O consecinta tragica ce decurge din savarsirea pacatului este – intunecarea mintii.
Exista si o modalitate de a simti prezenta si lucrarea patimilor.

Categories
Catehism

Despre îngerii cei c?zu?i [5]

Pentru a explica într-o oarecare m?sur?, modul în care dracii, aceste creaturi ra?ionale ?i nev?zute, pot p?trunde în m?dularele trupului nostru ?i î?i pun în lucrare influen?a lor specific?, ?i cum atac? ?i influen?eaz? sufletul, ne vom folosi de efecte asem?n?toare provocate de un gaz oarecare. S? lu?m, de exemplu, asfixierea cu oxid de carbon. Aceasta este provocat? de acest greu gaz carbonic atunci când, într-un mod nev?zut cu ochii trupului, îl respir?m ?i ne atinge creierul. La fel alcoolul: cînd bem vin, alcoolul urc?, traversând trupul, de la stomac la cap ?i afecteaz?, într-un chip ce nou? ne scap?, creierul ?i gândul nostru. Alcoolul trece deci, far? s? ne d?m seama, de la stomac în sânge provocând o înfierbântare sau, ceea ce este acela?i lucru, supune sângele la o unire fizic? cu c?ldura, substan?? cvasimaterial? ?i volatil?, supunând trupul ?i sufletul influen?ei lui. Substan?ele gazoase au proprietatea de a p?trunde în materiile dure ?i în alte gaze, ?i s? le traverseze. Astfel razele soarelui traverseaz? aerul, ?i toate gazele cunoscute pe p?mânt, traverseaz? apa, traverseaz? sticla. Energia caloric? p?trunde u?or prin fier, ?i prin toate materialele, provocând în ele o schimbare; trece prin gaze ?i prin lumin?. Aerul trece prin copaci, dar nu prin sticl?. Vaporii de ap?, ?i de diverse substan?e, str?bat aerul.

Categories
Catehism

Despre îngerii cei căzuți [5]

Pentru a explica într-o oarecare măsură, modul în care dracii, aceste creaturi raționale și nevăzute, pot pătrunde în mădularele trupului nostru și își pun în lucrare influența lor specifică, și cum atacă și influențează sufletul, ne vom folosi de efecte asemănătoare provocate de un gaz oarecare. Să luăm, de exemplu, asfixierea cu oxid de carbon. Aceasta este provocată de acest greu gaz carbonic atunci când, într-un mod nevăzut cu ochii trupului, îl respirăm și ne atinge creierul. La fel alcoolul: cînd bem vin, alcoolul urcă, traversând trupul, de la stomac la cap și afectează, într-un chip ce nouă ne scapă, creierul și gândul nostru. Alcoolul trece deci, fară să ne dăm seama, de la stomac în sânge provocând o înfierbântare sau, ceea ce este același lucru, supune sângele la o unire fizică cu căldura, substanță cvasimaterială și volatilă, supunând trupul și sufletul influenței lui. Substanțele gazoase au proprietatea de a pătrunde în materiile dure și în alte gaze, și să le traverseze. Astfel razele soarelui traversează aerul, și toate gazele cunoscute pe pământ, traversează apa, traversează sticla. Energia calorică pătrunde ușor prin fier, și prin toate materialele, provocând în ele o schimbare; trece prin gaze și prin lumină. Aerul trece prin copaci, dar nu prin sticlă. Vaporii de apă, și de diverse substanțe, străbat aerul.

Categories
Catehism

Despre îngerii cei c?zu?i [4]

Privi?i fra?ilor ce a f?cut, ?i face, diavolul pentru a îndep?rta gândul omului de la cerul duhovnicesc înspre materie, aservindu-i inima p?mântului ?i ocupa?iilor p?mânte?ti. Privi?i ?i l?sa?i-v? cuprin?i de o team? mântuitoare! Privi?i ?i fi?i pruden?i! Spiritul c?zut i-a determinat pe mul?i c?lug?ri s?-?i procure diverse obiecte rare ?i pre?ioase, ?i când gândul li s-a legat de aceste obiecte, s-a desp?r?it de Dumnezeu. Pe al?ii i-a f?cut s? studieze tot felul de ?tiin?e ?i de arte, pu?in importante, care numai s?-i orienteze înspre p?mânt; ?i când le-a atras toat? aten?ia înspre cuno?tin?ele trec?toare, i-a lipsit de singura cuno?tiin?? necesar?: cea a lui Dumnezeu. Pe al?ii i-a determinat s? câ?tige bunuri pentru m?n?stirea lor, s? se angajeze în construc?ii, s? se îngrijeasc? de gr?dini de agrement, s? cultive gr?dini de legume, holde ?i p??uni, s? creasc? vite, for?ându-i s? uite de Dumnezeu.