Despre inselare [5]
Despre vietuirea dupa sfat
Am dat candva, numele de “faramituri” vietii duhovnicesti pe care Dumnezeiasca Pronie a lasat-o vremii noastre. Ea se intemeiaza pe calauzirea in lucrarea mantuirii prin Sfanta Scriptura si scrierile Sfintilor Parinti, cu sfaturile si cuvintele ziditoare imprumutate de la parintii si fratii vremurilor noastre. In sensul sau propriu, aceasta este ascultarea vechilor monahi sub un alt chip, potrivit neputintei noastre, care este cu precadere sufleteasca. Vechilor ascultatori, povatuitorii lor purtatori de Duh le vesteau neintarziat si de-a dreptul voia lui Dumnezeu: acum, monahii sunt siliti sa caute singuri in Scriptura voia lui Dumnezeu, si de aceea sunt supusi unor dese si prelungite nedumeriri si greseli. Pe atunci, sporirea era grabnica prin insasi firea lucrarii: acum ea este zabavnica, iarasi prin firea lucrarii. Aceasta a fost buna voire a Dumnezeului nostru in ceea ce ne priveste: datori suntem sa ne supunem ei si sa ne inchinam inaintea ei cu recunostinta.
Pustnicul si ucenicul sau [7]
ILARION CEL TÂNĂR LA RÂPA CANONULUI
Trecură trei săptămâni în care vreme ucenicul își isprăvi canonul dat de ieromonahul Nectarie. După iarna repezită de la începutul lui Noiembrie, și care abia ținu o săptămână, aerul se îndulci iar, și sfântul soare încălzea din nou. Pustnicul și ucenicul său, după rânduiala de la amiază, stăteau într-o poieniță, aproape de peșteră și se soreau.
— Acum mi se pare că a sosit vremea destăinuirii pentru mine, moșule.
Când vede?i un om ie?it din fire, cu atât mai mult nu-i face?i împotrivire. Nebunia lui de aceasta are nevoie, ca s? se produc?.
Cu cât mai greu v? batjocore?te, cu atât mai mult? blândete ar?ta?i-i… Cu omul acesta e ca si cu cel prins de friguri, c?ruia trebuie s?-i facem pe plac, când r?ul îl zgâl?âie mai tare.
Adevarata rugaciune
Adevarat graiesc voua: Daca veti avea credinta cit un graunte de mustar,
veti zice muntelui acestuia: Muta-te de aici dincolo, si se va muta;
si nimic nu va fi voua cu neputinta (Matei 17, 20)
Iubiti credinciosi,
Cind omul va avea credinta dreapta si tare, unita cu fapte bune si mai ales rugaciune si post, unul ca acela poate, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa faca minuni mari si sa primeasca de la El tot ce va cere, spre folosul sufletului lui si al altora.
Acest adevar ni-l arata Mintuitorul nostru Iisus Hristos, in Sfinta Evanghelie care s-a citit astazi, prin urmatoarele cuvinte: De veti avea credinta cit un graunte de mustar, veti zice muntelui acestuia: Muta-te de aici dincolo si se va muta si nimic nu va fi voua cu neputinta (Matei 17, 20). Apoi aratind puterea cea mare a postului si a rugaciunii, zice: Dar acest neam de demoni nu iese decit numai cu rugaciune si cu post (Matei 17, 21).
Despre imbracaminte
“Nu este ru?ine, nici ocar? s? poarte cineva haine umilite, ci mai vârtos este lucru de laud?. Numai p?catul este vrednic de ocar? ?i de def?imare. Când p?c?tuim nu ne temem, iar de haine proaste ne ru?in?m! Cel ce iube?te pe Dumnezeu se cuvine a face voia Lui, ?i a nu fi pl?cut oamenilor, ci smerit ?i m?surat în mâncare, îmbr?c?minte, în fapte ?i în gândurile lui, ca s? nu mânie pe Domnul”. [ Sf. Atanasie ]Parasirea harului
Fericitul intru adormire parinte Iosif Isihastul scrie despre parasirea harului asa: “Cand harul isi face simtita prezenta, toate sunt usor de indurat. Cateodata insa, din motive de precautie, se retrage si atunci omul isi pierde speranta, zelul ii scade si insasi credinta i se ofileste.
Inmultirea painilor
“?i ie?ind, a v?zut mul?ime mare ?i I s-a facut mil? de ei ?i a vindecat pe bolnavii lor. Iar când s-a f?cut sear?, ucenicii au venit la El ?i I-au zis: Locul este pustiu ?i vremea, iat?, a trecut; deci, d? drumul mul?imilor ca s? se duc? în sate s?-?i cumpere mâncare. Iisus îns? le-a r?spuns: N-au trebuin?? s? se duc?; da?i-le voi s? m?nânce. Iar ei I-au zis: Nu avem aici decât cinci pâini ?i doi pe?ti. ?i El a zis: Aduce?i-Mi-le aici. ?i poruncind s? se a?eze mul?imile pe iarb? ?i luând cele cinci pâini ?i cei doi pe?ti ?i privind la cer, a binecuvântat ?i, frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii, mul?imilor. ?i au mâncat to?i ?i s-au s?turat ?i au strâns r?m??i?ele de f?râmi tur i, dou?sprezece co?uri pline. Iar cei ce mâncaser? erau ca la cinci mii de b?rba?i, afar? de femei ?i copil. ?i îndat? Iisus a silit pe ucenici s? intre în corabie ?i s? treac? înaintea Lui pe ??rmul cel?lalt, pân? ce El va da drumul mul?imilor“. (Mat. 14, 14-22)
Balada Sf Constantin Brancoveanu
“Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă credința. Dacă este cu putință, să mori de o mie de ori, decât să-ți lepezi credința strămoșească pentru a trăi câțiva ani mai mulți pe pământ”

Într-o joi de dimineață,
Zi scurtării lui din viață,
Brâncoveanu se scula,
Fața blândă el spăla,
Barba albă-și pieptăna,
La icoane se-nchina;
Pe fereastră el căta
Și amar se spăimânta!
Marimuri Adormirea Maicii Domnului
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=bHVy9rTaMps&feature=related]